Zilele Basarabiei - 96 de ani de la unirea Basarabiei cu România

Pe 27 martie 2014 se împlinesc 96 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Este vorba de prima provincie istorică care s-a realipit ţării după dezastrul militar al primului război mondial.

Pentru a marca această dată cu o mare încărcătură simbolistică, Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti ţine să readucă aminte românilor că dincolo de Prut se află blocaţi în fostul spaţiu sovietic mai bine de trei milioane de români.

Programul evenimentelor propuse de către OSB este următorul:

- 25 martie 2014 -12.00-14.00- Conferinţă în Parlamentul României - Republica Moldova post-Vilnius, Liberalizarea regimului de Vize;

- 27 martie 2014 -11.00-14.00- Omagiune adus artizanilor Unirii. Depunere de flori la cimitirul Mănăstirea Cernica;

- 27 martie 2014 - 16.00-18.00 - Expoziţia actelor Unirii de la 1918-Biblioteca Naţională a României;

- 27 martie 2014 -19.00 -  Dineu oficial al Festivalului Zilele Basarabiei - Restaurantul Vatra Neamului;

- 28 martie 2014-21.00-02.00 - Concert Aniversar Zilele Basarabiei- Club Route 66;

- 29 martie 2014- 11.00-16.00 - Concursul Istorie Pas cu Pas - Colegiul Naţional Matei Basarab.

Astăzi am participat la Conferinţa de la Parlamentul României în calitate de co-preşedinte al Platformei Unioniste Acţiunea 2012.

La aceasta au fost prezenţi parlamentari din toate partidele politice din România, reprezentanţii misiunii diplomatice a Republicii Moldova în România, reprezentanţii misiunii diplomatice a Federaţiei Ruse în România, europarlamentari români, un fost ministru al Republicii Moldova şi un fost preşedinte al Republicii Moldova, analişti ai spaţiului estic, asociaţii neguvernamentale şi binenţeles studenţi basarabeni. Evit a le spune numele special pentru a nu uita unele dintre ele.

Voi reda mai jos câteva din ideile principale vehiculate la această dezbatere aniversară:

Mihai Ghimpu referitor la Vladimir Putin - oamenii mici au ambiţii mari şi ne vom salva doar revenind la românism prin reunire.

Mihai Răzvan Ungureanu  - România nu şi-a făcut bine lecţiile în relaţia cu Republica Moldova şi a făcut multe greşeli; era foarte importantă o politică prin care românii de la Est de Prut să vadă România nu doar ca pe un stat prieten ci chiar ca pe propria patrie - aici a greşit România în politica sa.

Ion Sturza - sărăcia, lipsa locurilor de muncă şi corupţia reprezintă principalele preocupări pentru cetăţenii Republicii Moldova. Regimul liberalizat de vize aplicat de Uniunea Europeană reprezintă un lucru practic, adresat direct cetăţenilor, dar care nu va aduce nici un vot în plus alianţei pro-europene de la Chişinău. Rusia nu va renunţa la expansiunea spre Vest, iar Republica Moldova trebuie să iasă din neutralitate şi să adere la un sistem colectiv de securitate.

Dan Dungaciu a afirmat că părerile cu privire la viitorul Republicii Moldova sunt împărţite în mod egal între cetăţenii celui de al doilea stat românesc: o treime vrea cu Vestul, o treime vrea cu Estul şi o treime nu ştie ce vrea. Alegerile din această toamnă din Republica Moldova vor aduce în parlament următoarele partide : PL, PLDM, PD şi PCM. Nici un alt partid nou apărut sau desprins din cele existente nu va reuşi să treacă pragul electoral. Puterea de la Chişinău va fi formată de această dată din PL-PLDM-PD. Deci se ia în considerare revenirea PL -ului la guvernare, fără de el fiind imposibilă posibilitatea realizării unei majorităţi parlamentare pro-europene. Aceasta a mai afirmat că peste 30% dintre moldoveni consideră că afirmaţia vorbesc româneşte, deci sunt român este una corectă. 

Radu Carp a susţinut că în momentul de faţă România are un avantaj strategic prin acordarea de vize şi afirmă că există posibilitatea ca acesta să fie pierdut prin acordarea de vize cetăţenilor Republicii Moldova. Aceştia îşi vor pierde interesul faţă de cetăţenie, pe care îl văd ca un mijloc de a intra în spaţiul european.

A fost prezent şi domnul Călin Popescu Tăriceanu, dar nu doresc să amintesc de discursul dumnealui deoarece tot repeta românii şi moldovenii, adică nu corect românii moldoveni sau moldovenii români. Aveam pretenţia de la dumnealui să fie un mai bun cunoscător al cuvintelor.

Eu am exprimat următoarea idee: Expansiunea rusă este extrem de actuală şi ameninţă Republica Moldova. Încrederea într-un traseu european al Republicii Moldova reprezintă o Utopie în condiţiile în care Federaţia Rusă a demonstrat că nu doreşte acest lucru şi are pârghiile necesare pentru a o stopa - coruperea factorului politic (să ne amintim că chiar mai ieri s-a încercat distrugerea alianţei aflate la guvernare prin cumpărare de parlamentari ai puterii) sau prin intervenţie armată şi destabilizarea regiunilor de Sud, Nord şi Est. Un impediment în calea europeană îl constituie chiar politicienii care guvernează astăzi Republica Moldova şi care nu vor în termeni reali o astfel de integrare. Dacă România ajută permanent ei nu fac decât să întoarcă spatele acestui ajutor. Am dat doar două exemple actuale : 
1. membri ai actualei guvernări au depus la Parlament un proiect de lege prin care data de 24 august să fie celebrată ca dată a Eliberării de sub ocupaţia fascistă românească;
2. televiziunile lui Filat şi Plahotniuc, cei care conduc acum Republica Moldova spre Europa, permit şi susţin difuzarea de spoturi de promovare a avantajelor integrării EuroAsiatice, adică cu Federaţia Rusă, dar au interzis cu desăvârşire difuzarea unor spoturi care să prezinte avantajele Reunirii Republicii Moldova cu România.

P.S. Am făcut cadou reprezentantului Federaţiei Ruse la Bucureşti cartea ... De ce Nu Iubim Rusia. 

Banner agramat amplasat de primăria din Bălţi în centrul oraşului. Termenul de fascist se referă la români. Puterea din Bălţi este una comunistă pro-rusă, anti-românească. La Bălţi comuniştii vor să facă un referendum cu privire la traseul estic al Republicii Moldova, similar şi ilegal cu cel din Găgăuzia.