Ziua când România a intrat în Primul Război Mondial

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 27 august 1916 (14 august, stil vechi) România a declarat război Austro-Ungariei, după ce la 4/17 august se semnase, în casa lui Vintilă Brătianu, convenţia militară şi politică cu Antanta, care prevedea recunoaşterea dreptului României de a-şi alipi teritoriile locuite de românii din Imperiul Austro-Ungar şi îi garanta integritatea teritorială.

Deşi, conform Constituţiei, intrarea României în război trebuia ratificată de Parlament, în seara zilei de 27 august a fost convocat, la Cotroceni, Consiliul de Coroană. Majoritatea participanţilor nu ştiau nimic despre semnarea conveţiei cu Antanta. Deschizând dezbaterile, regele Ferdinand a afirmat că s-a învins pe sine, acceptând hotărârea guvernului său.

Solicitat de rege să ia primul cuvântul, Petre P. Carp a refuzat, cerând explicaţii de la Ion I.C. Brătianu. Primul ministru a argumentat decizia, afirmând că „toată latinitatea este în tabăra contra Germaniei”. Cum nimeni nu garanta neutralitatea României, alternativele erau renunţarea la idealul naţional sau intrarea în război. În final, Brătianu a precizat: „Şi eu şi ţara suntem în clipa de faţă angajaţi, nu mai putem da înapoi”.

Carp e invitat din nou să ia cuvântul; refuză. Un alt filogerman, Alexandru Marghiloman, acceptă decizia luată, dar o consideră pripită. În sfârşit, Carp vorbeşte, pronunţându-se categoric împotriva deciziei, pe motiv că alăturarea cu Rusia era contrară intereselor ţării şi dinastiei. „Nu interesează cine învinge în război, ci alături de cine dictează onoarea de a participa, chiar şi în caz de înfrângere. Hegemonia rusească la sfârşitul războiului va însemna sfârşitul românismului; cea germană va avea drept rezultat salvarea, mântuirea”. La sfârşit, cu dramatismul care îl caracteriza, adaugă: „Am trei fii, îi dau Majestăţii Voastre să se bată şi să moară. Iar eu mă voi ruga lui Dumnezeu ca armata să fie bătută, căci numai astfel România va putea să fie salvată”.

Iritat, monarhul i-a cerut să-şi retragă cuvintele, ceea ce nu s-a întâmplat. La rândul său, Brătianu a replicat: „Faptul că patru din cele mai mari puteri ale lumii au recunoscut temeinicia revendicărilor noastre naţionale şi au consfiinţit printr-un act solemn hotarele etnice ale românilor de peste Carpaţi, cauza românismului va face un pas înainte, mai mare şi mai însemnat ca oricând”.

Intrarea României în război era apreciată de Nicolae Iorga drept „un ceas pe care-l aşteptăm de peste două veacuri, pentru care am trăit întreaga noastră viaţă naţională, pentru care am muncit şi am scris, am luptat şi am gândit”.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite