Miercuri are loc licitaţia prin care am putea pierde şansa de a avea o arhivă Mircea Eliade. Academia Română: „Vom face toate eforturile posibile“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mircea Eliade FOTO: britannica.com/ University of Chicago
Mircea Eliade FOTO: britannica.com/ University of Chicago

Miercuri, 7 aprilie, de la ora 19.00, Casa de Licitaţii Historic scoate la vânzare manuscrise, scrisori, fotografii şi alte documente care i-au aparţinut lui Mircea Eliade.

România îşi schingiuieşte astfel încă o dată şansele de a avea o arhivă dedicată marelui istoric al religiilor, după ce nepotul acestuia, Sorin Alexandrescu, a pierdut lupta legală cu Historic.

Licitaţia de miercuri seară, de la Historic, este intitulată „Exerciţii de admiraţie”, o ironie amară, în contextul în care vânzarea ar putea văduvi România de şansa de a creea o arhivă dedicată lui Mircea Eliade. Nu este prima dată când obiectele lui Eliade sunt scoase la vânzare de Historic, o altă licitaţie fiind blocată în decembrie 2019, după ce nepotul istoricului a reuşit să atace demersul pe căi legale. Şi opinia publică s-a scandalizat atunci, după ce istoricul religiilor Eugen Ciurtin şi poetul Radu Vancu au tras un semnal de alarmă pe Facebook, demarând o petiţie care a strâns peste 2.000 de semnături. De asemenea, a intervenit şi Ministerul Culturii care a cerut casei de licitaţii să oprească demersul. 

„Eliade stă prost cu aparţinătorii. Manuscrisele lui au rămas, după 1986, în colecţii publice şi private din cele trei ţări în care a domiciliat mai îndelungat: la Chicago, Paris şi Bucureşti. De departe cele mai problematice sunt cele rămase în colecţii private bucureştene”, a declarat Ciurtin, pentru Libertatea.  La Bucureşti, după 1989, majoritatea manuscriselor au ajuns în mâinile lui Mircea Handoca, editorul istoricului, în condiţii însă neclare.  „Principalul aparţinător în România continuă să fie Mircea Handoca (1929-2015), profesor de română în învăţământul preuniversitar, autorul unei fraude întinse pe zeci de titluri din opera lui Eliade”, după cum explică Ciurtin, într-un material scris pentru Scena9.

O parte din manuscrise au ajuns la Craiova

Mircea Eliade

 

Foto: manuscrisul eseului „Misterele şi iniţierea orientală”, care va fi licitat la Historic; preţ de pornire: 3.000 de euro; Sursa: Historic.ro

În 2019, după ce licitaţia a fost oprită, Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova a semnat un protocol de vânzare directă cu Historic, pentru a cumpăra toate fondurile Eliade, Cioran şi Ionescu - în total, 69. Biblioteca le-a achiziţionat din fonduri publice, pentru un viitor Muzeu al Cărţii şi Exilului Românesc. 

„O negociere ulterioară anunţului ministerial iniţial a avut loc cu casa de licitaţii Historic şi Muzeul Exilului Românesc de la Craiova, care avea să achiziţioneze direct loturile Eliade cu fonduri publice (detaliile nu se cunosc) ale Consiliului Judeţean Dolj. Muzeul nu e încă înfiinţat şi funcţional”, completează Ciurtin. Reprezentanţii muzeului craiovean l-au contactat pe Sorin Alexandrescu, nepotul lui Mircea Eliade, însă acesta a fost rezervat, după cum a scris într-o postare pe Facebook, pe 21 martie. „«Piaţa Eliade» a devenit astfel una extrem de bănoasă. A apărut şi un muzeu la Craiova. Am fost invitat, dar am evitat contactul. Nu ştiu nimic despre cei care l-au creat. Am devenit prudent. Toate aceste operaţii au ceva în comun: sunt interesate de proprietatea asupra obiectului, nu de înţelegerea sensului lui. Eu, dimpotrivă, sunt interesat în primul rând de sensul lui, dar numai cu respectul proprietăţii legale!”.

Lucian Dindirică, managerul Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman”, a explicat, în martie, într-o intervenţie la Radio România Cultural, despre momentul deschiderii muzeului: „Noi ne aflăm în acest moment la stadiul de lucrări de consolidare a clădirii, de amenajare interioară şi exterioară - proceduri avansate de finalizare a lucrărilor. Undeva, în luna aprilie, ne aşteptăm să se finalizeze toate lucrările care ţin de clădire urmând ca până al finalul verii - sperăm - să finalizăm tot ce înseamnă achiziţie şi mobilare a spaţiilor muzeale cu tot ce e necesar unei bune funcţionări, pentru ca undeva în octombrie, noiembrie, să devină funcţional. Aici, trebuie să aşteptăm să vedem care sunt condiţiile legate de pandemie”. 

Totuşi, Eugen Ciurtin spune că nu există niciun motiv întemeiat pentru care manuscrisele Eliade să ajungă în Dolj. „Decât Craiova, pe harta românească a scrisului lui Eliade, Miercurea-Ciuc şi Moroieni (lagăr legionar şi sanatoriu) sunt mult mai bine plasate... Nu văd nici un fel de raţiune ca fondurile de manuscrise să fie şi ele îndepărtate din oraşul natal. În o mie de feluri, Eliade este Bucureşti”.

În aceeaşi emsiune, Dindirică anunţa participarea instituţiei şi la licitaţia de miercuri, declarând că e hotărât să achiziţioneze şi restul documentelor. „Sunt convins că le vom achiziţiona. Avem sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. Ne sprijină, avem şi fondurile necesare acestei achiziţii”, a declarat Dindirică. 

Cum a fost relansată licitaţia în 2021

Ajutat de avocaţi, Sorin Alexandrescu a reuşit să împiedice desfăşurarea evenimentului în 2019, însă Historic a făcut apel şi a câştigat. Decizia este definitivă, aşa că licitaţia continuă. „Discuţia legală s-a purtat asupra întrebării dacă dreptul meu de proprietate intelectuală asupra conţinutului textelor Eliade, dat de primirea drepturilor de autor de la Christinel Eliade, include, sau nu, proprietatea fizică asupra obiectului material care exprimă acest conţinut. Avocaţii mei şi eu însumi am considerat că primul îl include pe al doilea, pentru că nu există decât prin acest al doilea. Acest punct de vedere a fost acceptat în primă instanţă, dar avocaţii lui Historic au făcut apel şi l-au câştigat. Mai rău a fost că acest apel nu includea şi dreptul meu de-a face din nou apel împotriva lui. Nu a avut importanţă că deţinerea fizică a «obiectului» fusese ea însăşi conferită temporar de către mine lui Handoca, şi nu cedată definitiv. Handoca, vânzînd unele texte, ca şi bibliotecile publice, cumpărându-le, au încălcat împreună dreptul moştenitorilor lui Eliade; eu, neştiind nimic de acele tranzacţii, nu le-am putut contesta la momentul respectiv”, anunţa, la un moment dat, Sorin Alexandrescu pe Facebook.

Ce spune deţinătorul casei de licitaţii

Mircea Eliade_foto_Historic

Foto: Una dintre fotografiile cu Mircea Eliade scoase la licitaţie; Sursa: Historic.ro

Cezar Florea, directorul Historic, a explicat pentru Libertatea, că statul a fost anunţat de licitaţie pentru a-şi putea exercita dreptul de preempţiune şi de această dată.  Dilema Veche a contactat ministerul - care, însă, nu a oferit niciun răspuns -, dar şi Muzeul Naţional al Literaturii  Române (MNLR) şi Academia Română, pentru a afla dacă există vreo instituţie care să poată salva obiectele Eliade. 

MNLR are o bogată colecţie de bunuri care au aparţinut marilor scriitori ai ţării, însă nu poate participa direct la licitaţie. Muzeul avea un plan de a amenaja o cameră dedicată lui Eliade, însă proiectul nu s-a mai concretizat din cauza lipsei fondurilor.  „Această condiţionare (n.r. - de a nu participa la licitaţie) a fost prevăzută în statut pentru ca muzeul (persoană juridică) să nu influenţeze, prin intervenţia sa, piaţa. MNLR poate achiziţiona doar prin negociere directă cu proprietarul şi a făcut-o adesea, ne-a explicat directorul Muzeului, domnul Ioan Cristescu. O comisie formată din 11 membri, experţi externi şi reprezentanţi ai Muzeului, stabileşte oportunitatea şi propune un plafon al preţurilor pentru fiecare achiziţie”, scrie Dilema Veche. 

Academia Română a dat, însă, un răspuns afirmativ, anunţând că va participa la eveniment. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei, a vorbit despre datoria pe care instituţia o are faţă patrimoniul românesc. 

„Plasarea valorilor intelectuale în grija Academiei este cea mai bună garanţie pentru eternitate, pentru accesibilitate, pentru păstrare judicioasă şi sigură. Cele mai multe personalităţi au donat (cu clauzele necesare) Academiei manuscrisele în cauză. În legătură cu această licitaţie, avem o rezervă, anume lipsa de bani suficienţi din partea noastră. Deşi există prejudecata că Academia Română este bogată, nu este aşa. Academia nu este o instituţie lucrativă, nu este aducătoare de profit, nu poate vinde o proprietate ca să facă rentabilă altă proprietate, nu face activităţi comerciale etc. După ce a reuşit să recupereze până acum o parte din vechile sale proprietăţi (confiscate de stat în 1948, dar nereturnate după 1989), Academia Română mai mult cheltuieşte decât câştigă. Iar ceea ce câştigă poate să cheltuiască doar pe acţiuni culturale. Nu ştim dacă vom câştiga la licitaţie manuscrisele Mircea Eliade, dar vom face toate eforturile posibile. În condiţiile în care proprietarii acestui tezaur cultural urmăresc un cât mai mare profit material, ne vom strădui să achiziţionăm acele seturi din moştenirea Mircea Eliade care sunt indispensabile pentru istoria culturii româneşti”, a declarat academicianul. 

Concluzia rămâne însă amară, după cum semnalează Eugen Ciurtin: „Arhiva bucureşteană a lui Eliade este condamnată: a salva o sută de piese (din foarte multe mii) nu înseamnă altceva decât un tratament paliativ episodic.”

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite