Casa lui Dinu Lipatti din centrul Bucureştiului, în pericol de demolare

Casa Dinu Lipatti, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, este scoasă la licitaţie. Un nou monument istoric, situat chiar în centrul Capitalei, aproape de Piaţa Romană, a intrat în vizorul rechinilor imobiliari, care mai întâi trebuie însă să-l pună la pământ, fie şi cu riscul nerespectării legii, cum s-a întâmplat în atâtea alte (numeroase) cazuri.

Ministerul Culturii a anunţat că, până în acest moment, nici la sediul său, nici la Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti nu a fost transmisă oferta de preempţiune adresată Statului Român, în vederea exercitării acestui drept.

Fiind înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, Statul Român are prioritate la cumpărarea Casei Dinu Lipatti.

Dacă acest drept nu va fi oferit, orice contract de vânzare-cumparare a imobilului din bulevardul Lascăr Catargiu nr. 12  - Casa Dinu Lipatti - poate fi sancţionat cu nulitatea absolută a vânzării, conform Legii 422/2001, a anunţat Ministerul Culturii.

Casa Dinu Lipatti a fost scoasă la licitaţie publică pentru suma de 1.908.339 de euro. Ca urmare, Ministerul Culturii a făcut mai multe precizări legate de acest imobil, care nu poate fi vândut pentru demolare.

”Casa Dinu Lipatti este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, având codul B-II-m-B-18330, prin urmare, este imobil protejat prin Legea 422/2001 cu privire la protecţia monumentelor istorice. Conform legii, casa nu poate fi vândută spre a fi demolată, demolarea se face doar printr-o procedură de declasare, ceea ce nu este cazul în acest moment”, sunt informaţiile ministerului.

Conform legii 422/2001, vânzarea unui imobil monument-istoric trebuie să respecte o serie de reglementări, iar proprietarii au mai multe obligaţii. Ei trebuie să înştiinţeze în scris Direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a Municipiului Bucureşti, despre intenţia de a înstrăina monumentul istoric, în vederea exercitării dreptului de preemţiune al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei legi.

Cel care vinde trebuie să notifice viitorului proprietar, chiriaş sau concesionar regimul juridic al monumentului istoric pe care îl deţine, precum şi obligaţia privind folosinţa monumentului istoric, dar şi să înştiinţeze în scris direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, despre schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data încheierii contractelor, potrivit legii, şi să transmită acesteia o copie de pe acte.

În luna ianuarie a acestui an, ”Casa Dinu Lipatti” a fost scoasă la licitaţie, în urma unei executări silite, după ce actualii proprietari nu au mai putut plăti un credit bancar. Atunci, preţul de pornire a fost stabilit la 2,54 milioane de euro.

Casa în care a locuit marele pianist şi compozitor Dinu Lipatti are şase camere şi două în pod, zidăria este din beton, iar tâmplăria este din lemn, respectiv glafuri din marmură. Podelele camerelor sunt acoperite cu parchet clasic şi mochetă, iar în baie, gresie.

Suprafaţa utilă este de 260,15 metri pătraţi, iar suprafaţa terenului de 707 metri pătraţi.

Imobilul a fost împărţit în două apartamente: primul este format din două camere, bucătarie, baie, balcon, depozitare, beci, suprafaţă utilă de 110,08 metri pătraţi, preţul fiind de 757.270 lei. Cel de-al doilea apartament este compus din patru camere, o bucătărie, toaletă, baie, subsol, o suprafaţă utilă de 150,07 metri pătraţi. Preţul pentru acesta este de 10.463.000 de lei. 

Citeşte şi: Casa lui Dinu Lipatti, aşa cum arată acum: plânge şi nu o aude nimeni FOTOREPORTAJ

Redăm mai jos integral reacţia de astăzi a Ministerului Culturii:

„Referitor la vânzarea Casei lui Dinu Lipatti din Bucureşti

Săptămâna aceasta, au circulat în spaţiul public mai multe informaţii privind vânzarea Casei lui Dinu Lipatti din Bucureşti (b-dul Lascăr Catargiu nr. 12) pentru suma de 1.908.339 de euro.

Ministerul Culturii continuă să urmărească cu atenţie acest caz, considerând necesare anumite precizări. Casa Dinu Lipatti este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, având codul B-II-m-B-18330, prin urmare, este imobil protejat prin Legea 422/2001 cu privire la protecţia monumentelor istorice. Conform legii, casa nu poate fi vândută spre a fi demolată, demolarea se face doar printr-o procedură de declasare, ceea ce nu este cazul în acest moment. De asemenea, conform legii 422/2001, vânzarea unui imobil monument-istoric trebuie să respecte o serie de reglementări.

Cu privire la înstrăinarea, închirierea sau concesionarea imobilelor monumente istorice proprietarii acestora au următoarele obligaţii:
a) să înştiinţeze în scris Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Municipiului Bucureşti, respectiv cea judeţeană, despre intenţia de a înstrăina monumentul istoric, în vederea exercitării dreptului de preemţiune al statului sau, după caz, al unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile prezentei legi;
b) să notifice viitorului proprietar, chiriaş sau concesionar regimul juridic al monumentului istoric pe care îl deţine, precum şi Obligaţia privind folosinţa monumentului istoric;
c) să înştiinţeze în scris direcţia pentru cultură, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, despre schimbarea proprietarului sau a administratorului în termen de 15 zile de la data încheierii contractelor, potrivit legii, şi să transmită acesteia o copie de pe acte. (Art. 36, alin. (4), litera B. din titlul IV, capitolul I --- Legea 422/2001).
Până în acest moment, nici Ministerul Culturii şi nici Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti nu au primit oferta de preempţiune adresată Statului Român, în vederea exercitării acestui drept, aşadar, orice contract de vânzare-cumparare a imobilului din b-dul Lascăr Catargiu nr. 12 (Casa Dinu Lipatti) poate fi sancţionat cu nulitatea absolută a vânzării. (cf. Art. 4, alin. (4) din titlul I --- Legea 422/2001).

Reacţia rapidă şi vigilenţa cu care a fost tratată posibila vânzare a Casei lui Dinu Lipatti, pusă în contextul protejării patrimoniului construit, demonstrează că ONG-urile şi grupurile civice care luptă pentru salvarea patrimoniului sunt parteneri indispensabili ai Ministerului Culturii.“