Chipul românesc al lui Iisus din Rio de Janeiro

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Statuia lui Hristos Mântuitorul a fost sculptată de-a lungul a nouă ani, în perioada 1922-1931 FOTO Reuters
Statuia lui Hristos Mântuitorul a fost sculptată de-a lungul a nouă ani, în perioada 1922-1931 FOTO Reuters

Chipul statuii Mântuitorului din Rio de Janeiro (Brazilia) a fost sculptat de gălăţeanul Gheorghe Leonida, renumit în Europa pentru expresivitatea lucrărilor pe care le realiza.

La crearea celui mai mare simbol al creştinismului din lume, statuia lui Hristos Mântuitorul din Rio de Janeiro, a contribuit şi tehnica desăvârşită a sculptorului român Gheorghe Leonida (1893-1942). Deşi este puţin cunoscut în istoria artei româneşti, fiind pus într-un con de umbră de către regimul comunist vreme de mai bine de 50 de ani, Leonida îşi făcuse un nume internaţional datorită expresivităţii chipurilor pe care le sculpta. Acest lucru l-a convins pe Paul Landowski, sculptorul francez de origine poloneză care a primit comanda pentru realizarea impunătoarei statui din Rio, să-l angajeze pe Gheorghe Leonida pentru a crea chipul lui Iisus.

FAMILIA BURGHEZĂ LEONIDA

Gheorghe Leonida s-a născut în 1893, la Galaţi, într-o familie „reprezentativă pentru burghezia română, în cel mai bun sens al cuvântului“, după cum spune scriitorul Mihai Cantuniari, nepot îndepărtat al lui Gheorghe Leonida. Leonida a studiat la Conservatorul de Artă de la Bucureşti, secţia sculptură, continuându-şi pregătirea, între anii 1922-1925, la Roma. În aceeaşi perioadă a realizat două sculpturi importante, „Eva“ şi „Reveil“. Cea dintâi, o superbă siluetă feminină din bronz ţinând în mână un măr, este expusă la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), pe spaţiul verde din faţa fostului Palat Regal.

Gheorghe Leonida - EVA

În 1925, Leonida s-a mutat la Paris, moment în care a primit oferta de a sculpta chipul lui Iisus de la Rio. Sculptorul provenea dintr-o familie cu 11 fraţi, fiind penultimul din cei opt rămaşi în viaţă. Unul dintre fraţii săi a fost chiar renumitul inginer Dimitrie Leonida.

Foto: Lucrarea „Eva“, aflată în curtea Muzeului Naţional de Artă al României din Bucureşti

O altă personalitate marcantă a fost Elisa Leonida-Zamfirescu, prima femeie-inginer din Europa. „Într-o perioadă în care femeile se ocupau doar de biserică, familie, bucătărie, ea a avut foarte mult curaj şi a făcut studii importante la Charlottenburg, în Germania. Oamenii aceştia au fost eroi, adevăraţi  deschizători de drumuri“, a punctat Cantuniari.

SCULPTORUL CASEI REGALE

Leonida era considerat sculptorul preferat al monarhiei, fiind foarte apreciat de Regina Maria şi de ceilalţi membri ai familiei regale. De aceea, odată cu instalarea comunismului, au fost eliminate din atenţia publicului, deopotrivă, atât activitatea Casei Regale, cât şi sculpturile lui Gheorghe Leonida.

În prezent, puţină lume ştie că Leonida a fost un nume important în istoria artei româneşti şi internaţionale, şi nu doar în cea a tehnicii şi a ingineriei. Despre stilul artistic al sculptorului, criticul de artă Pavel Şuşară apreciază că se încadrează în zona impresionismului, fiind puternic influenţat de tehnicile folosite de francezul Auguste Rodin.

„Expresivitatea chipurilor, pentru care era recunoscut Leonida, i se datorează lui Rodin. Sculptura clasică, să-i spunem, are un interes mai mare pentru formă, pentru volum, decât pentru suprafaţă, care e oarecum neutră, doar îmbracă volumul. Rodin a dat suprafeţei o importanţă în sine şi a pus-o să vibreze în contact cu lumina. Această vibraţie a modelajului pune suprafaţa în valoare şi generează expresivitatea chipurilor. Estre expresivitatea impresionismului stilistic în care se înscrie Gheorghe Leonida“, a explicat Şuşară, adăugând că artistul se numără printre cei „nedreptăţiţi de destin, fiindcă nu a apucat să se exprime până la capăt“.

 

O MOARTE STUPIDĂ 

Sculptorul Gheorghe Leonida a plecat dintre cei vii mult prea devreme, la doar 49 de ani. „Familia Leonida avea o casă foarte frumoasă, pe strada Salcâmilor numărul 9. Una dintre surorile sale l-a rugat pe Gheorghe Leonida să culeagă flori de tei. Era un tei mare, superb, la intrarea în curte. El a avut o premoniţie, a plecat cu inima îndoită. Îi era puţin frică, dar după aceea a râs singur de el şi s-a suit, totuşi, în copac. O creangă a cedat şi a căzut de la înălţime. A mai trăit două-trei zile, după care s-a stins“, ne-a povestit scriitorul Mihai Cantuniari.

Gheorghe Leonida

Opera lui Gheorghe Leonida (foto) este împărţită între Muzeul Naţional de Artă (MNAR), Muzeul Tehnic din Bucureşti, Castelul Bran şi colecţiile private ale familiei sau ale altor pasionaţi de artă. Din cele cinci replici ale sculpturii „Sfântul Gheorghe“, una se află acasă la Mihai Cantuniari, una la Castelul Bran, unde fusese adusă de Regina Maria, una la MNAR şi una la Muzeul Tehnic din Parcul Carol I, într-o cameră încuiată, alături de un exemplar al lucrării „Mefisto“, realizată tot de Leonida. În curtea MNAR se găseşte lucrarea „Eva“, iar „Reveil“ este expusă la Salonul Internaţional de Artă de la Roma.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite