Evenimente Brâncuşi la Muzeul Naţional de Artă şi la casa de licitaţii Artmark. Până acum nu s-au strâns nici măcar un milion de euro. Ultima şansă: teledonul
0
Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) va organiza o serie de ghidaje speciale, gratuite, în zilele de 15, 22 şi 29 septembrie, începând cu ora 17.00, în sala ”Constantin Brâncuşi” din Galeria Naţională. Totodată, Casa de licitaţii Artmark va scoate la vânzare haine, diverse obiecte personale şi de atelier care au aparţinut marelui sculptor Constantin Brâncuşi, într-o licitaţie care va avea loc pe 27 septembrie, la Palatul Cesianu-Racoviţă.
Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) va organiza o serie de ghidaje speciale, gratuite, în zilele de 15, 22 şi 29 septembrie, începând cu ora 17.00, în sala ”Constantin Brâncuşi” din Galeria Naţională.
Un astfel de ghidaj va avea loc şi cu ocazia Nocturnei Muzeale de pe 24 septembrie, când MNAR are program prelungit, anunţă reprezentanţii MNAR.
Programele de ghidaj se vor desfăşura în Sala ”Constantin Brâncuşi” a Galeriei Naţionale şi se vor concentra asupra personalităţii marelui artist român, a parcursului său creativ, plasând în acest context general sculptura ”Cuminţenia Pământului”, care reprezintă un punct de desprindere faţă de tradiţie şi primul pas în preocuparea sa pentru crearea unei forme esenţializate.
În România, MNAR găzduieşte cea mai extinsă colecţie de lucrări ale sculptorului, aparţinând perioadei de tinereţe şi de tranziţie către cristalizarea unui stil propriu; printre acestea se află: ”Somnul” (1907), ”Rugăciune” (1907-1908), ”Danaida” (1908).
Cei mici sunt şi ei bineveniţi la muzeu. MNAR îi aşteaptă pe micii artişti să încerce uneltele lui Brâncuşi în cadrul atelierului ”Pasărea ascunsă în piatră”, care va fi organizat duminică, 18 septembrie, la orele 11.00 (grupa de vârstă 4-7 ani) şi la ora 12.30 (grupa de vârstă 8-12 ani). Ghidajele şi participarea la atelierul pentru copii sunt gratuite.
Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) adăposteşte la etajul 2, sala 7, în secţiunea Artă Românească Modernă, 12 exponate ale lui Constantin Brâncuşi.
”Rugăciunea”, ”Scaun”, ”Danaida”, ”Somnul”, ”Supliciu” şi ”Prometeu” sunt câteva dintre lucrările de referinţă ale marelui sculptor, care au fost adunate într-o singură sală, în aşa fel încât vizitatorul poate vedea într-un tur clasic toate aceste capodopere.
Totodată, în sala de la MNAR se mai află şi ”Bustul lui Petre Stănescu”, o machetă a pilonului Porţii Sărutului de la Târgu-Jiu, dar şi o schiţă pentru portretul generalului doctor Carol Davila.
”Rugăciunea”, sculptură în bronz de la 1907, poate fi admirată în centrul sălii, fiind una dintre operele care vor marca o cotitură în arta lui Constantin Brâncuşi, spun specialiştii.
”Danaida”, realizată în 1908, este o sculptură realizată în piatră de vatră, importată din Bulgaria. Acest cap de piatră a fost expus la Bucureşti în 1914 la cea de-a XIV-a expoziţiei grupării Tinerimea Artistică, când a fost cumpărat de colecţionarul Bogdan-Piteşti.
”Supliciu” apare în mai multe variante între 1906-1907, fiecare având o formă uşor modificată şi fiind creată din materiale dierite.
Haine, obiecte personale şi de atelier ale sculptorului Constantin Brâncuşi vor fi scoase la licitaţie la Artmark
Casa de licitaţii Artmark va scoate la vânzare haine, diverse obiecte personale şi de atelier care au aparţinut marelui sculptor Constantin Brâncuşi, într-o licitaţie care va avea loc pe 27 septembrie, la Palatul Cesianu-Racoviţă din strada C.A. Rosetti nr. 5 din Bucureşti.
O expoziţie dedicată acestori loturi va fi deschisă pe 15 septembrie. Printre loturile scoase la vânzare se numără haine, obiecte personale şi de atelier, ce au aparţinut meşterului Constantin Brâncuşi, a anunţat Artmark.
”Prin organizarea acestui eveniment Artmark îi încurajează pe viitorii cumpărători să contribuie prin achiziţii nu doar la Campania de subscripţie publică pentru «Cuminţenia Pământului», ci şi la constituirea unui nucleu pentru un viitor muzeu dedicat omului şi artistului Constantin Brâncuşi”, se arată în comunicatul transmis de casa de licitaţii.
Colecţionarul Emilian Radu şi casa de licitaţii Artmark vor dona o parte din câştigul licitaţiei în beneficiul campaniei publice de achiziţionare a sculpturii ”Cuminţenia Pământului”.
Ministrul Culturii, Corina Şuteu, a anunţat la 1 septembrie că suma strânsă din donaţii pentru achiziţionarea sculpturii ”Cuminţenia Pământului”, pentru care s-a iniţiat o subscripţie publică, a ajuns la 694.960 de euro.
Achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi se poate face printr-un efort comun al statului român şi al cetăţenilor: suma de 5 milioane de euro a fost alocată deja de Guvern şi e nevoie ca 6 milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuţiilor voluntare ale persoanelor private şi juridice, până, cel târziu, pe 30 septembrie 2016.
”Cuminţenia pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în anul 1907 şi aparţine Patrimoniului cultural naţional, în categoria Tezaur.
”Cuminţenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal şi se ştie că Brâncuşi a folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. În prezent, ”Cuminţenia Pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.
Colecţia ”Brâncuşi-Omul şi lucrurile”, pusă în vânzare la Artmark, contra sumei de 50.000 de euro
Un costum de seară din trei piese purtat de Constantin Brâncuşi în perioada pariziană şi întreg ansamblul loturilor colecţiei ”Brâncuşi-Omul şi lucrurile” au fost puse în vânzare la casa de licitaţii Artmark pentru suma de 50.000 de euro. Casa de licitaţie scoate la vânzare pe 27 septembrie, 12 loturi, obiecte unice, personale, intime, unele funcţionale, create de Bâncuşi, iar managerul Alexandru Bâldea spune că ideal ar fi ca un singur colecţionar să cumpere întregul ansamblu.
Licitaţia va fi internaţională, aşa că oricine are posibilitatea de a cumpăra un obiect care i-a aparţinut marelui sculptor.
Artmark speră că această oportunitate de a achiziţiona obiecte care au aparţinut lui Brâncuşi să fie sesizată şi de instituţiile statului: Ministerul Culturii, Primăria Bucureşti. Casa de licitaţii sprijină prin aceasta constituirea unui Muzeu ”Brâncuşi” în Bucureşti.
”Obiectele vor ieşi la licitaţie pe rând, dar şi întreaga colecţie”, a explicat managerul casei de licitaţie. După ce oferim posibilitatea colecţionarilor să liciteze fiecare obiect, oferim şi posibilitatea de a licita întreaga colecţie, însumând valoarea obiectelor la care s-a ajuns după licitaţia individuală”, au explicat reprezentanţii Casei Artmark. Mai precis, sumele adunate în urma licitaţiei individuale se însumează şi, de la această valoare se licitează întregul ansamblu.
Ideal ar fi ca întreaga colecţie să fie cumpărată de un singur colecţionar, sunt de părere reprezentanţii instituţiei. ”Noi ne dorim ca statul român să participe la licitaţie, credem că este o oportunitate şi pentru Muzeul Naţional de Artă, pentru Primăria Bucureşti, şi da, însuşi Brâncuşi-omul ajută campania de achiziţie”, a adăugat Alexandru Bâldea.
Emilian Radu este cel care a strâns timp de 20 de ani obiectele expuse mai întâi la Artmark şi licitate pe 27 septembrie. Între aceste piese se regăsesc cădelniţa lui Constantin Brâncuşi, creată de sculptor şi utilizat în atelierul din Impasse Ronsin, cu un preţ de pornire de 4.050 de euro, o vestă de lucru a sculptorului, cu anchior şi din bumbac tricotat, care are un preţ de pornire de 1.650 de euro, dar şi bilet manuscris, afrism redactat de Dodoica (Constantin Brâncuşi) – ”Creierul este fiul risipitor al pântecului”. Preţul de pornire al lotului este de 3.000 de euro.
”Emilian Radu este un colecţionar pasionat îndeosebi pe avangarda românească, cu precădere pe Tristan Tzara şi Constantin Brâncuşi. Strângerea acestei colecţii a durat 20 de ani. Obiectele au făcut parte din licitaţii ce s-au petrecut în 10 ani, în Japonia, în Franţa”, a declarat miercuri, Alexandru , director Artmark, într-o conferinţă de presă.
În urmă cu şase ani, o casă de licitaţii din Franţa a pus în vânzare întregul atelier al lui Brâncuşi din colecţia cuplului de artişti Alexandru Istrati şi Natalia Dumitrescu. Toate obiectele totalizau nu mai mult de 2 milioane de euro. Toată piaţa de artă a cunoscut atunci o oportunitate. Statul român a ales să nu participe la această licitaţie. Însă Emilian Radu este unul dintre colecţionarii care au participat, care a făcut sacrificii materiale. Cu greu rivalizând cu resursele financiare de care dispun colecţionarii străini.
Valiza lui Brâncuşi, cea care poartă etichetele călătoriilor trasatlantice ale lui Constantin Brâncuşi, a fost pusă în vânzare fără ca negustorii de artă să cunoască interiorul ei. ”Niciunui dintre ofertanţi n-a avut posibilitatea să afle conţinutul valizei”, a povestit, miercuri, Alexandru Bâldea, managerul Artmark. Practic, colecţionarii au licitat în orb. Conţinutul valizei avea vestimentaţia de lucru, cea de zi şi cea de seară a lui Brâncuşi. Emilian Radu a cumpărat valiza, iar loturile sunt expuse la Palatul Cesianu-Racoviţă şi pot fi admirate până în 27 septembrie.
Un pardesiu Burberrys, posibil folosit de Constantin Brâncuşi drept halat de lucru, care se afla în valiza cumpărată de Emilian Radu la Paris, va putea fi cumpărat de la 4.250 de euro. Valiza franţuzească de voiaj, folosită de sculptor în călătoriile sale peste Ocean are un preţ de pornire de 6.150 de euro. O altă valiză, care are husă olografă şi adresele din Bucureşti şi Paris, se vinde cu 5.000 de euro.
Emilian Radu credea că-l trădează un pic pe Brâncuşi dacă nu participă într-un fel la această subscripţie publică de strângere de fonduri pentru cumpărarea ”Cuminţeniei Pământului”. El a decis să pună în vânzare această colecţie. Astfel, jumătate din fondurile care se vor strânge din vânzarea loturilor vor fi donate campaniei, iar Artmark va dona, din respect pentru gestul lui Emilian Radu, comisionul pe care-l primeşte de la colecţionar, potrivit directorului casei.
Tot miercuri, în cadrul conferinţei de presă, Horia Roman Patapievici, preşedintele grupului Artmark, a vorbit despre obiectele care sunt expuse la Palatul Cesianu-Racoviţă. ”Obiectele care sunt acum în această expoziţie dinaintea unei licitaţii au fost adunate de Emilian Radu, iradiaţia lui Brâncuşi este prezentă. În primul rând, pentru că Brâncuşi este un brand, un nume care nu elucidează sursa fascinaţiei pe care o reprezintă, Brâncuşi este pur şi simplu o aură, aşa cum aura în icoane înconjoară sfinţii. Este o personalitate care a creat un tip de iradiaţie care depăşeşte brandul, modelele”.
Patapievici a mai spus că ”statul român are toate datoriile faţă de Brâncuşi”. ”Mă refer explicit la datoria de a avea un muzeu Brâncuşi. Să nu uităm că Brâncuşi ne-a dăruit nouă românilor şi României cea mai superbă, profundă, întinsă instalaţie modernă din lume, care este Complexul de la Târgu Jiu, o capodoperă de semnificaţie. Este o instalaţie cât tot oraşul”.
Piesele din colecţie vorbesc despre omul-Brâncuşi. ”Când vedem un costum de calitate al lui Brâncuşi, un trenci la modă, ne putem imediat imagina cum anume Brâncuşi în Monparnasse-ul în care locuia era nu numai creatorul acelui univers care este atelierul lui, absolut inclasabil, ci şi omul care împreună cu Cocteau se ducea să mănânce stridii într-un restaurant în vogă, şi putem face imediat conexiunea între două lucruri care par contradictorii: mondenitatea elegantă şi ţăranul atemporal, arhaic din Hobiţa”, a subliniat Patapievici.
Dr. Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător în cadrul Institutului de Antropologie “Francisc Rainer” al Academiei Române, brâncuşiolog, a fost de părere că această licitaţie este un eveniment benefic.
”Anul acesta s-a vorbit mult despre Brâncuşi şi această licitaţie este un eveniment care continuă, este un efort binevenit deoarece din 1995 încoace se produce lent o revoluţie în ceea ce priveşte cunoaşterea operei brâncuşiene şi evaluarea ei. În 1995 a avut loc cea mai importantă retrospectivă Brâncuşi, la Paris şi la Philadelphia. Ocazie cu care Hilton Kramer de la The New York Times, o personalitate în zona evaluărilor de artă, făcea o remarcă: «această expoziţie este un eveniment uluitor, ea îl plasează pe Brâncuşi definitiv ca părinte al sculpturii moderne, iar în consecinţă poziţia relativă a tuturor celorlalte mari stele ale secolului XX va fi revăzută». Este o afirmaţie formidabilă”, a spus Mircea Stîrcea-Crăciun.
Expert în opera lui Brâncuşi: ”Cuminţenia” este purtătoare de blestem; Ratarea achiziţiei ar fi o catastrofă culturală
Sculptura ”Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi este o reprezentare a unui copil care a fost pedepsit pentru că nu a ştiut ce să facă, o diminutivare a damnaţiei, care poartă un blestem, a declarat, pentru agenţia de presă News.ro, profesorul doctor Matei Stîrcea-Crăciun, cercetător la Institutul de Antropologie ”Francisc Rainer” al Academiei Române. Brâncuşiologul avertizează că statul nu trebuie să piardă această operă de artă şi consideră că o posibilă ratare a campaniei de strângere de fonduri ar fi ”o catastrofă culturală”.
”Campania de strângere de fonduri pentru «Cuminţenia Pământului» este un gest civic care inaugurează o atitudine politică necesară şi fertilă. Este necesar ca opinia publică să fie continuu solicitată să fie coerentă, coezivă la idealuri care sunt interesante pentru toată lumea. Faptul că de data aceasta lucrurile au mers încet a fost cauzat de inerţia publicului de a reacţiona la o licitaţie pe care nu a mai primit-o anterior”, a declarat Matei Stîrcea-Crăciun.
Cercetătorul nu este mirat de faptul că suma strânsă până în acest moment nu este consistentă.
”Faptul că nu s-a putut strânge în trei luni o sumă atât de consistentă nu este de mirare. Dacă există posibilitatea achiziţionării de către statul român, şi consider o datorie onorabilă pentru întreaga civilizaţie românească, este ok, dar dacă nu există, lansez o sugestie guvernatorului Mugur Isărescu ca să crediteze statul român cu 6 milioane pentru achiziţionare, iar Campania să continue cu argumente care au lipsit în prima parte, respectiv explicarea semnificaţiei acestei lucrări, şi poziţionarea lui Brâncuşi în istoria culturii, pentru ca lumea să ştie ce înseamnă Brâncuşi, că nu este o umbră de care am auzit o dată sau de două ori. Din acest punct de vedere, strângerea a 6 milioane de euro, dacă lumea ştie despre ce este vorba, capătă o altă dimensiune, mult mai accesibilă, decât dacă li se spune: daţi doi euro pentru că îmi place Brâncuşi, arătând două personalităţi care au autoritate şi au gust pentru ceea ce spun”, a fost propunerea lui Matei-Stîrcea-Crăciun.
O ratare a statului român de a cumpăra ”Cuminţenia Pământului” ar însemna ”o catastrofă culturală”, aşa cum a numit-o brâncuşiologul.
”Dacă se ratează, ar fi o catastrofă culturală, pentru că «Sărutul», «Rugăciunea» şi «Cuminţenia Pământului» fac parte dintr-un triptic fundamental pentru opera brâncuşiană, de acolo porneşte totul. Eu am lucrat la asta şi se poate imagina o hartă a imaginarului brâncuşian şi se poate demonstra cu creionul pe hârtie că tot discursul plastic al lui Brâncuşi porneşte de la acest triptic. Se descompletează un triptic, dacă o lăsăm să plece. Ele merg numai împreună. Este de neacceptat să nu existe o reacţie publică”, este opinia specialistului.
Matei Stîrcea-Crăciun, autorul cărţii ”Brâncuşi, limbajele materiei”, spune că necunoaşterea operei lui Brâncuşi se bazează pe un discurs greşit.
”S-a scris enorm despre Brâncuşi şi s-a folosit alt limbaj. Cei care au încercat să-l abordeze cu limbajul preluat de critica de artă este centrat pe estetic. Codul în care devine citibil, inteligibil, este că aceste sculpturi să fie citite în cheie etică. El a pus un fundament etic, nu estetic, aşa cum este adevăratul fundament. Brâncuşi a avut această conştiinţă ca ţăran. Este despre morală, nu despre estetic”, a declarat cercetătorul. ”Lui Brâncuşi i s-a pus acest diagnostic: este inanalizabil şi inclasabil, de aceea nu este cunoscut nici în România, nici în lume. Brâncuşi e al nostru şi trebuie asumat de această ţară”, a adăugat expertul român.
Niciun curent de artă nu a studiat forma din punct de vedere etic. ”Aşa cum spunea Dan Hăulică în cartea «Brancusi ou l’anonimat du genie», toţi ceilalţi care sunt cu identitate brâncuşiană sunt anonimi, pentru că Brâncuşi este anonim. În momentul în care Brâncuşi nu mai este anonim, şi, vreau să spun că este vorba, probabil, de cel mai important curent al secolului XX, că niciun alt curent nu a avut programul pe care l-a avut Brâncuşi, el a schimbat definiţia sculpturii din limbaj al formei în limbaj al materiei. Nici cubismul, nici suprarealismul, nici expresionismul, niciun curent nu şi-a pus această problemă. Asta şi prin faptul că nu a vrut să se căsătorească, a vrut să fie singur, pentru a putea să-şi gândească temele”, a explicat Matei Stârcea-Crăciun.
Profesorii universitari de la cele mai prestigioase facultăţi nu îl plasează pe Brâncuşi niciunde. Un brâncuşiolog american a spus: ”Brâncuşi este o insulă”. ”În momentul de faţă putem constata că, de fapt, este un continent din punct de vedere al efectului pe care l-a avut în dezvoltarea artei moderne. După el sunt zeci de artişti, sute sau mii în lume, şi acest curent trebuie să-şi capete identitatea”, a completat brâncuşiologul român.
Semnificaţiile ”Cuminţeniei Pământului”
”Aceste trei piese, pe care le avem în patrimoniu, «Cuminţenia Pământului», «Sărutul» şi «Rugăciunea», formează un triptic. Tema este comună, este despre Eva. Brâncuşi a făcut în «Cuminţenia Pământului» o Evă care are mărcile căderii în păcat, adică are cucuie pe frunte, nas zdrobit, nu are bărbie, care înseamnă că n-ai voinţă, are un cap mare, ceea ce înseamnă gândire înceată, şi ceea ce este cel mai interesant la «Cuminţenia Pământului» este că ochii, orbitele, nu sunt plasate la orizontală, ci stânga este mai sus şi dreapta e mai jos”.
De ce?
”Asta se întâmplă când mergi pe un drum de ţară şi vezi un om care are o fizionomie în acest mod, un alt ţăran va spune: «l-a pocit Dumnezeu!» Este un blestem. Deci, ea poartă un blestem. Sculptura are 50 de cm, şoldurile sunt drepte, ceea ce înseamnă că este o adolescentă, nu este o femeie adultă, se cheamă «Cuminţenia Pământului» şi nu este un nume inventat de Brâncuşi. Există această sintagmă în limba română şi are un antonim: drac de copil. Un copil care este poznaş şi face ceva care nu trebuie cade în corecţiunea respectivă şi devine cuminţenia pământului. Deci este imaginea Evei care a căzut, dar nu este imaginea Evei aşa cum a reprezentat-o toată iconografia în general, cea de la noi şi cea occidentală, ca omul care este lovit de blestem şi care fuge din Paradis, ci este o diminutivare a damnaţiei, este un copil care a fost pedepsit pentru că nu a ştiut ce să facă”, a explicat brâncuşiologul.
Celalalte două piese, ”Sărutul” şi ”Rugăciune” completează tripticul brâncuşian.
”Urmează celelalte două piese, «Sărutul», în care reprezintă cuplul Adam şi Eva, care sunt egali, în timp ce în iconografie, de obicei, Adam este deasupra. Sunt egali nu numai ca dimensiune, capetele sunt la fel de înalte, sculptura nu are faţă şi spate. Constaţi că pe o faţă unul este la stânga şi celălalt la dreapta, şi pe partea cealaltă, invers. Rolul lor, stânga şi dreapta, semnifică bun şi rău. Rolul lor este identic. Sunt mai multe variante de «Sărut», Brâncuşi a lucrat până în 1945 şi, încetul cu încetul, se şterg şi detaliile morfologice. Cei doi îşi pierd caracteristicile care pot să-i desemneze drept bărbat sau femeie şi afirmă că sunt egali. Deci este o filosofie aici, despre ceea ce înseamnă condiţia umană în viziune modernă”, a adăugat Stîrcea-Crăciun.
”«Rugăciunea» este o femeie îngenuncheată care nu are braţul stâng, urechea stângă şi ochiul stâng, pe când «Cuminţenia» nu are urechea dreaptă. Sunt concepute simetric. «Cuminţenia» nu a avut urechea dreaptă, cea bună, ca să audă ceea ce trebuia să înţeleagă că nu trebuie să mănânce din..., iar «Rugăciunea» nu are partea stângă pentru că şi le autosuprimă, conform unui verset din Noul Testament, din Marcu, care spune: «Dacă urechea ta păcătuieşte, taie-o/ Dacă ochii tăi păcătuiesc, scoate-i/ Dacă mâna ta păcătuieşte, taie-o». Brâncuşi aplică cuvânt cu cuvânt ceea ce este reţeta pentru purificare şi purificându-se, fiind tot o Evă, capătă un dar, acela de a putea să-i mântuie pe cei din jur. Dovada este că mâna dreapta este lipită de piept şi cu palma contractată puternic, ceea ce înseamnă că acolo este un efort, şi acel efort se poate descifra ca o sincopă, plastic, deci femeia asta face ceva cu mâna dreaptă, pentru că nu o are pe cealaltă. Ceea ce face este să care o desagă invizibilă, de păcate. Iar proba pentru asta este că pe omoplatul drept şi pe ciotul braţului stâng sunt două inscripţii similare scrise cu un cui în bronz - «Foarte aproape de numele lui Hristos» -, este un Christ feminin, de fapt a doua Evă. Această a doua Evă duce momentul mântuirii, dacă se purifică atunci când a păcătuit imediat, la momentul 0, toate neamurile pământului. Rugăciunea este un simbol planetar”, a descris cercetătorul.
Concluzia specialistului este că ”toată opera lui Brâncuşi este o epopee despre ceea ce înseamnă condiţia modernă a omului, aşezată pe etic, şi avem o nevoie enormă de treaba asta”.
Românii au donat până în data de 15 septembrie suma de 831.174 de euro. Pentru cumpărarea sculpturii, Guvernul a alocat suma de cinci milioane de euro şi este nevoie de şase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuţiilor voluntare ale persoanelor private şi cele juridice, până, cel târziu, pe 30 septembrie 2016.
Campania ”Cuminţenia Pământului”: Românii au donat 831.174 de euro până în prezent
Românii au donat până în data de 15 septembrie suma de 831.174 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse la dispoziţie: 158.253 de euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 62.022 de euro prin intermediul eMag.ro, 525.617 de euro prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii şi 85.282 de euro prin SMS, informează un comunicat al Guvernului României.
Până în prezent, numărul donaţiilor realizate cu ajutorul unui SMS conţinând cuvântul "Brâncuşi" trimis la numărul 8833 a ajuns la 42.641, iar suma strânsă prin intermediul acestui mod de colectare, la 85.282 de euro.
Românii din străinătate pot dona direct prin intermediul site-ului campaniei www.brancusiealmeu.ro, prin plată online cu cardul, fără a fi percepute comisioane, prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag, chiar dacă nu cumpără produse de pe site, însă tranzacţia este comisionată de banca emitentă a cardului cu care se face plata şi prin transfer bancar.
Pentru cumpărarea sculpturii, Guvernul a alocat suma de cinci milioane de euro şi este nevoie de şase milioane de euro să fie colectate prin intermediul contribuţiilor voluntare ale persoanelor private şi cele juridice, până, cel târziu, pe 30 septembrie 2016.
Printre personalităţile care şi-au arătat deja sprijinul pentru campania de subscripţie publică se regăsesc Adrian Ghenie, Doina Lemny, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Mircea Cărtărescu, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, Alexandru Tomescu, Vlad Alexandrescu, Tudor Giurgiu, François Saint-Paul - ambasadorul Franţei, Răzvan Burleanu, Oana Manea, Alexandru Dedu şi Cosmin Alexandru. De asemenea, în spoturile publicitare îşi declară susţinerea Maia Morgenstern, Oana Pellea, Victor Rebengiuc, Andrei Pleşu, Iuliana Tudor, Melania Medeleanu, Irina Păcurariu, Dragoş Bucurenci, Părintele Constantin Necula, Mariana Lungu, Dan Amariei, Matei Oprina, Cristiana Mongol Stancu, Iv cel Naiv, Virgil Stănescu, Alexandru Tomescu, Cristina Cioran, Gheorghe Hagi, Virgil Ianţu, Dora Dumitrescu şi Ilie Năstase.
Printre companiile care şi-au anunţat implicarea în susţinerea campaniei se numără Bitdefender, Carrefour, Dedeman, BRD, Uber, Enel, McDonald's, Banca Transilvania, OMNIASIG, eMAG, UniCredit Bank România, Coresi, New Folder, Unlock, Media Trust, Telekom, Dexter Print, Humanitas şi Cărtureşti.
Conturile sunt deschise până pe 30 septembrie.
Românii pot dona prin SMS, trimiţând cuvântul "Brâncuşi" la 8833 şi contribuind astfel la suma strânsă cu 2 euro; direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag, românii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro "Cuminţenia Pământului", donând astfel în conturile campaniei pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi; sunt disponibile conturi în lei, euro şi dolari în care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar la opt bănci.
Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.
”Cuminţenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal şi se ştie că Brâncuşi a folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. În prezent, ”Cuminţenia Pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.
TVR va difuza trei emisiuni dedicate lui Brâncuşi, pe 18 septembrie; Irina Radu: Dacă oamenii vor să doneze, vor dona
Televiziunea Română va difuza trei emisiuni în direct dedicate sculptorului Constantin Brâncuşi, unite sub titlul ”Brâncuşi e al meu”, pe 18 septembrie, de la orele 14.30, 18.45 şi 21.10, la TVR 1, TVR HD, TVRi, TVR Moldova şi TVR+. Irina Radu, preşedintele-director general al TVR, a declarat, joi, pentru agenţia de presă News.ro, că telespectatorii vor putea face donaţii, urmând să fie afişate pe micile ecrane datele necesare, dar în acele emisiuni nu vor participa vedete care să răspundă la telefon.
”Noi transmistem spotul de donaţii de luni de zile, acum toată lumea este centrată pe aceste trei emisiuni. Noi facem emisiunile despre Brâncuşi. Există acuza că poporul nu ştie cine este Brâncuşi, dar asta este treaba noastră, să informăm, să educăm – facem emisiuni despre Brâncuşi. Dacă oamenii vor să şi doneze, vor dona. Dacă prin teledon înţelegeţi doar vedete sau oameni care vin şi răspund la telefon ca să se facă spectacol, nu facem lucrul ăsta, dar se va putea dona în timpul acestei emisiuni. Vom afişa toate conturile, numerele, SMS-ul, dacă sună cineva şi spune că vrea să facă o donaţie, sigur că îl punem în legătură cu Ministerul Culturii, că nu noi strângem banii, dar nu vin oamenii să stea şi să răspundă la telefoane”, a declarat Irina Radu, preşedintele-director general al TVR, pentru News.ro.
De la 14.30 se va da startul transmisiunilor în direct din platoul TVR, unde Radu Tudor va fi alături de invitaţii săi. El va prezenta lumea lui Brâncuşi, pornind din satul natal, Hobiţa, până în cele mai mari centre expoziţionale din Paris sau New York. Viaţa, personalitatea şi opera sculptorului Constantin Brâncuşi vor fi ilustrate cu imagini şi mărturii, informează TVR.
La 18.45, TVR va transmite o dezbatere în direct, cu participarea a şase oameni de cultură şi specialişti în domeniu, dezbatere moderată de jurnalista Irina Păcurariu.
De la ora 21.10, la un talk-show care se va încheia aproape de miezul nopţii, vor participa oameni de cultură, persoane publice şi specialişti. Se vor regăsi, printre aceştia, actorii Victor Rebengiuc şi Oana Pellea, ambii implicaţi în campania de strângere de fonduri pentru achiziţionarea operei ”Cuminţenia Pământului”, sculptorul Vlad Ciobanu, scriitorul şi jurnalistul Florin Iaru, Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Grigore Leşe, păstrător al folclorului românesc şi al valorilor tradiţionale, violoncelistul Adrian Naidin, Matei Stîrcea Crăciun, specialist în studii de antropologie simbolică, precum şi vedete TVR, între care Iuliana Tudor, Cornel Mihalache, Adelin Petrişor, Cătălin Ştefănescu şi alţii.
”Conform misiunii sale în societate, Televiziunea Română promovează valorile autentice şi încurajează păstrarea identităţii naţionale, implicându-se în campanii pe teme semnificative pentru români. Una dintre aceste aceste campanii este cea de susţinere a subscripţiei naţionale iniţiate de Ministerul Culturii, pentru achiziţionarea operei lui Constantin Brâncuşi «Cuminţenia pământului». Prin toate aceste programe ce evocă viaţa şi opera marelui sculptor român, TVR îşi îndeplineşte una dintre misiunile sale de onoare, aceea de a proteja operele de artă, pentru ca aceste valori naţionale să rămână acasă”, au transmis reprezentanţii TVR.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, afirma, pe 24 august, că s-a observat un "reviriment" al campaniei de donaţii pentru "Cuminţenia Pământului", valoarea acestora crescând în ultima perioadă, iar Executivul îşi pune "mari speranţe" în teledonul pe care îl va organiza TVR pe data de 18 septembrie.
Programat pentru 18 septembrie, dată acceptată de Ministerul Culturii la propunerea Televiziunii Române, teledonul ar fi urmat să se desfăşoare sub forma unui spectacol, produs în întregime de TVR, cu durata de 8 ore, a confirmat, în luna august, pentru News.ro, consilierul Dragoş Neamu.
Consilierul a precizat şi faptul că Ministerul Culturii a luat în calcul varianta organizării unui al doilea teledon, însă nu a putut oferi informaţii sigure.
”Toată producţia va fi suportată de televiziunea publică”, a declarat, pe 8 iulie, pentru News.ro, Cristian Zgabercea, producătorul general al televiziunii publice.
Contactat joi de News.ro, Cristian Zgabercea a spus că nu ştie dacă se va mai organiza teledonul, pentru că se află de două zile la Sibiu, pentru Premiile Muzicii.
Până în data de 15 septembrie, pentru achiziţionarea ”Cuminţeniei Pământului” s-a strâns suma de 831.174 de euro, prin intermediul tuturor canalelor puse la dispoziţie: 158.253 de euro pe site-ul campaniei www.brancusiealmeu.ro, 62.022 de euro prin intermediul eMag.ro, 525.617 de euro prin transfer bancar în conturile Ministerului Culturii şi 85.282 de euro prin SMS, a informat un comunicat al Guvernului României.
Conturile sunt deschise până pe 30 septembrie.
Românii pot dona prin SMS, trimiţând cuvântul "Brâncuşi" la 8833 şi contribuind astfel la suma strânsă cu 2 euro; direct prin intermediul site-ului campaniei http://www.brancusiealmeu.ro; prin intermediul celui mai mare retailer online din România, eMag, românii pot cumpăra virtual pe http://www.emag.ro "Cuminţenia Pământului", donând astfel în conturile campaniei pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi; sunt disponibile conturi în lei, euro şi dolari în care se pot face donaţii prin transfer bancar sau prin depunere de numerar la opt bănci.
Opera ”Cuminţenia Pământului” a fost realizată de Constantin Brâncuşi în 1907. Lucrarea a fost expusă pentru prima dată în 1910, la Bucureşti. Sculptura este clasată în categoria ”Tezaur” a Patrimoniului cultural naţional.
”Cuminţenia Pământului” e realizată în calcar crinoidal şi se ştie că Brâncuşi a folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului - grotele Savonnières. În prezent, ”Cuminţenia Pământului” este în proprietatea moştenitorilor arhitectului Gheorghe Romaşcu, care a cumpărat opera de artă de la Constantin Brâncuşi în anul 1911.
Se încarcă comentariile...
