Patrimoniu

articolul anterior articolul urmator

Fulgurante răzleţe

0
23 Jul 2021 07:55:11
Dinu Săraru

În speranţa de a afla înţelesul cititorilor posibili ai tabletei  de astăzi, mă simt îndemnat să le ofer în sprijinul acestui înţeles un argument tulburător:

Pisania dinlăuntrul monumentului UNESCO, Palatul brâncovenesc de la Hurez, pisania pictată pe peretele de vest al pronaosului,  deasupra uşii:

” † Sfânta şi dumnezeiasca beserica aceasta, dupre c(e) est(e) cum s-au zis şi ştiut iaste că dân temelie, preluminatul şi bl(a)gocestivul domnu, Io Constandin Brân(coveanu) Băsărabu voevod, cu toate câte pre denafară înprejur să văd, au zidit şi au alcătuit. Vrut-au şi pe dânlăuntru a o înpodobi şi a o înfrumuseţa cu de toate şi zugrăvind-o, ca nu alta asemenea, mai vrut-au între alte, ca şi dunga cea mare bătrână şi bl(a)gorodnă a rodului şi neamului său, atăta despre tată, cât şi dăspre mumă, să să zugrăvească şi să se pue aici, cum se vede în această desfătată, frumoasă şi iscusită tindă, spre slava întâi cea necuprinsă şi neschimbată în veci, a lui Dumnezeu celuia ce au învrednicit pre acestu bun şi blagocestiv domnu a face acestea şi spre nemoarta pomenire a sa şi a tot bun şi prea bl(a)gorod(nic) neamului său, săvârşindu acestea la al şaselea an al domnii sale, în anul de la Naşterea Fecioarei şi mântuirea lumii, 1694 şi de la omul cel dentâi 7203 m(e)s(e)ta sep(temvrie) 30. Şi egumen fiind chir Ioan, arhimandrit şi ispravnecu fiindu Cernica biv vel armaş, în urma Pârvului stolnicului, (în limba greacă:) cu mâna noastră, a celor mai mici între zugravi Constantin şi Ioan, (în limba română:) Andrei, Stan, Neagoe, Ioachim. ”

Recomand călduros cititorilor interesaţi de destinul spiritualităţii universale o carte cutremurătoare, intitulată ”Naufragiul civilizaţiilor”, datorată libanezului maronit Amin Maalauf, de 40 de ani locuitor şi cetăţean al Franţei, laureat al unor numeroase premii internaţionale şi franceze, în frunte cu prestigiosul premiu Goncourt, carte în care ni se dezvăluie tragedia acestui timp, cu argumentele istoricului, sociologului, economistului, filozofului şi martorului implicat de destinul său cumplitului naufragiu căruia îi suntem blestemaţi parcă să-l ispăşim.

Botez internaţional şi oltenesc la Slătioara în Bisericuţa de la Vioreşti, nemurită prin vestita Friză a Potecaşilor şi privegheată şi ea de magica Măgură povestită de mine în atâtea tablete.

Cronică de familie

Ţăranul Gheorghe Tănase din cătunul Broşteni, viroaga Gresarea, a satului slătiorean Goruneşti, vestit vânător de vulpi, al căror blănuri au împodobit fericit umerii oltencelor din această poveste, şi soţia lui, Maria, eroina unei minuni chirurgicale în spaţiul urologiei, minune făcută de profesorul, fiu de ţăran şi el, şi ministru al Sănătăţii în cea de-a doua jumătate a veacului trecut, doctorul Proca şi marele anestezist, deasemenea fiu de ţăran, doctorul Anghel Popescu, aceşti ţărani, zic, porniţi în viaţă în opinci şi ajunşi datorită ambiţiei bărbatului care s-a înscris la Facultatea de Drept şi a ajuns prima generaţie încălţată, angajat slătiorean notar la Primăria comunei vecine Stroieşti, de pe malul aceleiaşi Cerne vâlcene, au dat naştere unei fete, Iuliana, a doua generaţie încălţată, care, studentă fiind la Fizică atomică, s-a îndrăgostit de un student vaidean la Facultatea de Inginerie Silvică din Braşov. S-au căsătorit şi, la rândul lor, au dat naştere unei fete, Ana,  atât de frumoasă încât parcă Dumnezeu a măsurat-o, cu grija lui dumnezeiască, cu centimetrul de la creştet până la degetele de la picioare, şi cu ochii albaştri în care scăldau toată lumea din jur şi surorii sale,  tot frumoasă şi ea, Andreea. Ele au absolvit Ştiinţele economice din cadrul Universităţii româno-americane.

Frumuseţea cu ochii albaştri a cucerit fulgerător treptele administrative ale unei firme internaţionale la Bucureşti şi s-a îndrăgostit de Franco, un elveţian frumos din zona Zurich-ului, chipeş ca un haiduc oltenesc, s-au căsătorit şi s-au aşezat întâi la Zurich, apoi într-o casă, la jumătatea drumului între Zurich şi Davos, amândoi manageri la firme internaţionale.

S-au căsătorit la Râmnicu Vâlcea, capitala Olteniei de sub munte, elveţianul trecând la religia ortodoxă, primind numele de Gheorghe. Primul lor copil, Aaron George, a fost botezat la biserica satului, Goruneşti, al doilea copil, cel despre al cărui botez povestim că s-a petrecut la Vioreşti săptămâna trecută, Noah Alexandru. La botez a venit sora Anei, Andreea, din Anglia, care, lucrând la Milano, a obţinut şi cetăţenia italiană, fiind angajată la firma colosului Amazon. Aşadar, la botez a fost străbunica amintită, Maria, care trăieşte prin minunea chirurgiei româneşti, de peste 40 de ani, cu numai treisferturi din singurul rinichi, până la 81 de ani muncind din zori şi până-n viul nopţii într-o gospodărie la care nu pregetă să o ajute cu devotament copiii, Iuliana şi Iulică, şi nepoţii ei români şi internaţionali.

Povestea această arată şi o victorie a conştiinţei identităţii naţionale şi de credinţă în faţa presiunii globalizării spirituale cu orice preţ, dovedindu-ne că, dacă avem verticalitate şi conştiinţa trează a identităţii, putem să sperăm!

Magica Măgură, ocrotitoare a Slătioarei, şi-a spus din nou cuvântul hotărâtor, atestată fiind, cu ţărani liberi, la 1508, într-un document al voievodului Mihnea cel Rău.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările