Mic îndreptar privind cele mai frecvente greşeli de limbă. Abrevieri (X)

Nevoia de a prescurta scrisul este veche şi pare să fi fost, la începuturi, legată de textele ce urmau să fie gravate pe monede. În mod riguros, distingem astăzi între abrevieri, acronime, sigle şi simboluri, prezentate, în ortografie, sub numele generic de abrevieri. Noi le vom trata însă pe rând, pentru o mai riguroasă informare a publicului.

ABREVIERI

Abrevierea (din lat. brevis, „scurt”) este o prescurtare, adică reducerea unui cuvânt, sau a unui grup de cuvinte, la câteva litere, considerate suficiente, dar fără să se piardă înţelesul. În general, nu se folosesc abrevieri în scrierile literare, dar ele sunt frecvente în textele ştiinţifice şi în cele administrative. Va trebui, de la început, să distingem între abrevierile dictate de diverse împrejurări şi de uz propriu (notiţele luate de un student la un curs) şi abrevierile convenţionale, recomandate de autorităţile competente şi care sunt, în majoritatea cazurilor, internaţionale.

Există diferite feluri de a abrevia, fapt care impune reguli diferite de scriere. Astfel, reţinem:

• Abrevierea prin litera iniţială, majusculă sau minusculă, a unui cuvânt, urmată de punct: p. = pagină); v. = vezi; I. L. Caragiale = Ion Luca Caragiale, M. Preda = Marin Preda.

NOTĂ: Fac excepţie abrevierile punctelor cardinale: N = nord, S = sud, E = est, V = vest, care nu sunt urmate de punct.

• Abrevierea prin eliminarea literelor finale, urmată de punct: acad. = academician, arh. = arhitect, art. = articol, cap. = capitol., ex. = exemplu, ing. = inginer,  lt. = locotenent, prof. = profesor, serg. = sergent, str. = stradă; Al. Brătescu-Voineşti = Alexandru Brătescu-Voineşti, Şt. O. Iosif = Ştefan Octavian Iosif.
• Abrevierea prin eliminarea literelor interioare, urmată de punct: bd. = bulevard; dr. = doctor.

NOTA 1. Substantivele domnul, domnului; doamna, doamnei; domnişoara, domnişoarei; domnii, domnilor, când precedă nume de persoane, de funcţii etc., se scriu fără cratima şi neurmate de punct: dl, dlui; dna, dnei; dra, drei; dnii, dlor.

NOTA 2. Cratima se foloseşte în abrevierea pronumelor personale de politeţe: d-lui= dumnealui; d-ei = dumneaei; d-ta, d-tale = dumneata, dumitale; d-sa, d-sale= dumneasa, dumisale; d-lor= dumnealor; d-voastră = dumneavoastră etc. În cazul formei dumneavoastră, DOOM recomandă şi scrierea dv. sau dvs. datorită largii lor răspândiri. Ortografierea cu majusculă Dv. sau Dvs. este permisă, fiind dictată de raţiuni personale de stil reverenţios.

NOTA 4. În cazul termenilor şi expresiilor împrumutate din latină, abrevierile se vor scrie în italic (cursive), cu excepţia formei etc. = et cetera / et caetera („şi celelalte”): , cf.= confer „compară”, f. sau f°. = folio, ib. sau ibid. = ibidem, id. = idem, op.cit. = opere citato „opera citată”, pass. = passim „în locuri diverse”, r° = recto, v° = verso.

NOTA 5. În abrevierea unor termeni compuşi sau ai unor expresii latineşti, nu se lasă spaţiu între cuvintele abreviate: a.c.=anul curent, d.a.= după-amiază, î.e.n.= înaintea erei noastre, s.m. = substantiv masculin; N.B.= nota bene („bagă de seamă”), P.S.= post-scriptum (adaos după semnarea unui mesaj).

NOTA 6. Dacă unul sau toţi termenii se scriu în mod obişnuit cu majusculă iniţială, majuscula se va păstra şi în abreviere: d.H. = după Hristos, A.S.R. =Alteţa Sa Regală, Î.P.S =Înalt Prea Sfinţitul.

SIGLE

O definiţie specifică a siglei, în limba română, o găsim în Dicţionarul de termeni lingvistici, 1998:

SÍGLĂ s. f. (cf. fr. sigle, lat. sigla): prescurtare convenţională formată din litera iniţială sau din grupul de litere iniţiale folosite în inscripţii, în manuscrise etc. pentru a evita cuvintele sau titlurile prea lungi, ca de exemplu ArhO (Arhivele Olteniei), RRL (Revue Roumaine de Linguistique), SG (Studii de gramatică) etc.

Aşadar, adăugăm noi, sigla (lat. sigla „semne prescurtate”) este o prescurtare formată din „litera iniţială sau din grupul de litere iniţiale” pronunţate cu numele literelor din limba română sau din limbi străine. Dacă o abreviere (S.S. = Sfinţia Sa) nu se poate citi decât in extenso, adică „S.S. = Sfinţia Sa”, o siglă (SS = Schutzstaffel, „eşalonul de protecţie”, organizaţie paramilitară nazistă) se va pronunţa doar prin citirea literelor („es-es”, în exemplul nostru). De asemenea, la sigle, punctul de abreviere este facultativ, tendinţa actuală fiind omiterea lui. Nu se lasă spaţii între literele siglei.

Astfel, sunt sigle: ANAF (pronunţat: „anáf”) = Agenţia Naţională de Administrare Fiscală; C.F.R. sau CFR (pronunţat: „ceferé”) = Căile Ferate Române; IBM (pronunţat: „ibeém” sau „aibiém”) = International Business Machines; UNESCO (pronunţat: „unésco”) = United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization.

ACRONIME

Ce este un acronim? Iată o definiţie specializată din acelaşi Dicţionar de termeni lingvistici (1998):

ACRONÍM s. n. (< fr. acronyme): cuvânt format din prima sau din primele litere ale cuvintelor care compun o sintagmă, o expresie, un titlu etc., ca în O.Z.N. (Obiecte zburătoare neidentificate).

Trebuie să precizăm, pentru o corectă înţelegere, că, în comparaţie cu sigla, acronimul se comportă ca un nume comun: laser, lasere („România are cel mai puternic laser din Europa.”, Internet); ozene, ozeneuri („Dar să vedeţi cum le-a fost concertul… [] Cu un start de concert de parcă chemau ozeneurile – desigur, m-am simţit chemată, am luat o gură de cafea rapid să alunec mai uşor pe rază şi m-am lăsat răpită până în ultimul moment.”, Internet); radar, radare („Noile radare ale politiei rutiere i-au speriat de moarte pe trei olteni.”, Internet).

Alte acronime: (ieşit din uz) aprozar, aprozare, „unitate comercială pentru produse agroalimentare” (apro[vizionare] cu zar[zavat]), CV, CV-uri, „curriculum vitae”; PR, PR-ul, „public relations, relaţii publice”; TBC, TBC-ul „tuberculoză”.

SIMBOLURI

Simbolurile sunt invariabile, nu se scriu niciodată cu punct după abreviere şi pot fi reprezentate prin:

• o literă: C = carbon; h = oră; K = kelvin; l = litru; m = metru; V = volt.

NOTĂ 1. Simbolurile chimice se scriu totdeauna cu majusculă iniţială.

NOTA 2. Dacă simbolurile unităţilor de măsură provin din substantive comune (litru, metru), acestea se scriu cu literă mică. Dacă simbolurile provin din nume proprii (K = kelvin < Kelvin, V = volt < Volta), atunci ele se scriu cu majusculă.

• un grup de litere: °C = grade Celsius; dal = decalitru; EUR = euro; km = kilometru; kW = kilowatt; min = minut.
• un grup de litere şi cifre: H2O = apă; m3 = metru cub.
• un semn convenţional: @ = „a rond”, folosit îndeosebi la adresele curierului electronic; © = copyright („drepturi de autor”); & = „et”, şi; € = euro; $ = dolar; § = paragraf; † = mort, decedat; + = plus; < = mai mic ca; π = pi; % = procent.
• o pictogramă: simbol de pericol etc.