Patrimoniu

articolul anterior articolul urmator

O casă a spiritului

5
26 Oct 2021 08:10:07
Justina Irimia

Aşezată în dreptul uneia dintre ferestrele cu sticlă mată ale vilei generalului Leon Mavrocordat, masa de toaletă cu oglindă, stil rococo îşi etalează conturul elegant în apropierea notei explicative care menţionează că i-a aparţinut lui Sadoveanu.

Construit în 1905, imobilul de pe strada Nicolae Creţulescu este acum casa unei istorii a intimităţii scriitorilor români, dezvăluite graţie unor generoase colecţii de manuscrise, facsimile, documente, portrete, caricaturi, scrisori, cărţi poştale şi diverse obiecte personale. Laureatul pe anul 2021 al premiului DASA pentru educaţie, oferit de fundaţia European Museum Academy, în septembrie, Muzeul Naţional al Literaturii Române reconstituie istoria literaturii de la liturghierul lui Macarie, prima carte tipărită pe teritoriul românesc, până la manuscrise şi volume ale unor scriitori contemporani, alături de proiecţia înregistrărilor unor renumite spectacole de teatru.

În jurul fiecărui autor expus, o scurtă prezentare şi câte o reflecţie a sa însoţesc micul univers de obiecte ce reconstituie frânturi din biografie şi operă. Armonios distribuite şi meticulos organizate, încăperile creează proximităţi fireşti între autori şi curente literare. Spre exemplu, ca inovatori ai limbajelor poetice, Eminescu, Arghezi şi Nichita Stănescu împart acelaşi salon. Dintr-un studio fotografic de început de secol privesc cu un aer bonom George Coşbuc şi soţia sa, alături de unicul lor fiu care, aproximativ 15 ani mai târziu, avea să moară într-un accident auto. Donată de ginerele său, colecţia de obiecte care i-au aparţinut lui Alexandru Macedonski cuprinde invitaţia la nunta sa şi a Anei Rallet, verighetele lor, o fotografie a scriitorului cu fiul Alexis (1906), precum şi biletul de eliberare din închisoarea Văcăreşti, datat 7 iunie 1875. Macedonski fusese arestat pentru delict de presă în urma publicării unui editorial antiguvernamental. 

Volumul Poesii nuoe de Cezar Bolliac (Tipografia lui Eliade, Bucureşti, 1847) este expus împreună cu un evantai de hârtie cu mâner din lemn de palisandru, pe care sunt înscrise versuri olografe de Vasile Alecsandri, şi programul Teatrului Naţional cu spectacolul Fântâna Blanduziei (aprox. 1900).
Actul de naştere al lui Eminescu împarte vitrina cu o scrisoare adresată poetului de către Titu Maiorescu. Începutul este direct: „Domnule Eminescu, cum stai cu doctoratul de filosofie? Îl faci în Berlin? Nu vreai mai bine să’l faci altundeva?” Vizavi de aceste exponate se află partitura celebrei romanţe Ce te legeni, codrule?, compuse de Gheorghe Scheletti. 

Un volum al Istoriei literaturii române contemporane publicat la Editura Librăriei Socec &Co. în 1937 este primul din colecţia de obiecte ce redau figura lui Eugen Lovinescu. O fotografie a sa, un sfeşnic, precum şi pince-nez-ul sunt expuse în aceeaşi vitrină. Însă cel mai şarmant exponat este, probabil, caricatura semnată de Neagu Rădulescu, care îi înfăţişează pe Lovinescu şi pe câţiva dintre membrii cenaclului „Sburătorul“, într-un colţ al imaginii aflându-se Monica Lovinescu. De altfel, într-unul dintre jurnale ea îşi aminteşte cum, copil fiind, asista la discuţii. Nu uită să menţioneze că la sosire Hortensia Papadat-Bengescu o ciupea mereu de obraz. 

Alături de fotografiile din tinereţe şi de volumul La pragul minunii (1934) ale lui Vasile Voiculescu se află un document care astăzi, după 127 de ani, atrage în mod special atenţia – „actul de vaccinaţie” semnat de un medic primar din comuna natală Pârscov, judeţul Buzău. Vasile Voiculescu avea 10 ani. Se remarcă şi prezenţa unor volume liliput – Luceafărul, ediţia a III-a, Bucureşti, 1934, Versuri de I.L.Caragiale, ediţia a II-a, Bucureşti, 1936 şi Poezii de Tudor Arghezi, ediţia a II-a, Bucureşti, 1936 (tiparniţa lui H. Fischer-Galaţi).

„Nu am talent, am o tulburare. Cuvântul îmi vine greu în condei. Îl şterg de zece ori şi tot nu l-am găsit. Mă sângeră fraza, mă doare”, mărturisea Arghezi, cuvintele fiind înscrise pe panoul care îl prezintă. În vitrinele din jurul său câteva fotografii de familie se alătură obiectelor personale, dintre care cel mai insolit este o cutie de chibrituri Le soleil – allumettes suisses. 

Prima ediţie a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent (Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1941) şi portretul lui Călinescu (desen în peniţă) realizat de Cik Damadian atrag atenţia mai puţin decât o fotografie antologică – un instantaneu al uneia dintre spectaculoasele prelegeri ţinute de eruditul scriitor, critic, istoric literar şi publicist. Sala de curs este copleşită de auditori, grupul desfăşurându-se de la catedră până în coridor. Imaginea a fost evocată în detaliu de unii dintre contemporanii săi. 

O mică sală circulară propune un demers estetic util şi atrăgător în special pentru grupurile de elevi care vizitează muzeul. Sub titlul De la carte la film, o colecţie de personaje celebre culese din romane şi nuvele precum Două loturi, Mara, Tănase Scatiu, Concert din muzică de Bach, Baltagul, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Bietul Ioanide include atât informaţii despre fiecare personaj, citate caracteristice ce îi aparţin şi opinii critice consacrate referitoare la el, cât şi înfăţişarea sa din ecranizări. 
Vizita în Muzeul Naţional al Literaturii Române se poate încheia printr-o tulburătoare întâlnire cu scriitori români din diverse epoci, surprinşi în expoziţia de fotografii semnate de Ion Cucu. Apariţia spectaculoasă a tânărului Nichita Stănescu, aerul glacial al lui Zaharia Stancu, jovialitatea lui Şerban Cioculescu, frumuseţea adolescentină a Denisei Comănescu, concentrarea lui Dan C. Mihăilescu surprins in mijlocul unui dialog... Aceste clipe de autentică spontaneitate regizează un spectacol al umanului şi al artei ce aminteşte de definiţia concepută de Blaga (reprodusă pe fişa sa de prezentare): „Ce este cuvântul, orice cuvânt? Nimic decât o rană a tăcerii.”

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

Sârbul Vasile
26.10.2021, 10:38:28

Asta-i buna! Stansescu langa Eminescu. Ce impietate! Oare si la portughezi e la fel? Pessoa langa Camoes?

Diana Owens
26.10.2021, 12:33:09

Un raport live al postarilor antivacciniste pe forumurile Adevarul: https://telegra.ph/LIVE---Postaci-Antivaccin-Forumurile-Adevarul-10-20 Ca sa stiti la ce dezinformare va expuneti pe acest forum.

-2 (2 voturi)
Pop Max
26.10.2021, 14:32:09

Interesantă și intrigantă prezentarea. Cînd MNLR era pe bd. Dacia, era o colecție prăfuită de nimicuri. Acum, noul spațiu pare să-i fi dat și un suflu nou, cel puțin așa înțeleg din descrierea dvs. Să vedem dacă vom mai prinde vremurile în care noi, cetățenii de categoria a doua vom avea, din nou, acces în muzee. Hopa, cu replica asta sigur mă trec roboțeii la indexul postărilor „antivacciniste”. Apropo, dragi cenzori, în caz că nu v-ați prins din comentariul de mai sus, semnat Diana Owens: userul „Ce ar spune Isus” și-a creat mai multe conturi fictive de pe care spamează secțiunea de comentarii a fiecărui articol cu linkuri către site-ul lui personal. Dacă chestia asta e conformă cu politica voastră editorială, atunci puteți ignora comentariul meu.

-5 (9 voturi)
Vasile Porojan
26.10.2021, 19:57:00

...reconfortant...frumos...BRAVO!...👍

+7 (7 voturi)
Codrin Brăduț
27.10.2021, 01:10:20

da, lista cu idioti utili a natiei e luuunga. colaboratori comunisti si profitori de clasa. vadim, nu?...poetul de curte al Ceausestilor. Om cult, rafinat care scria ode in care si credea, asta pe linga ca-i dadea pe ceilalti in git si-i trimitea la pirnaie. ce caracter ce splendoare. gindidu-ma la chestiile astea, nu stiu de unde pina unde mi-a trecut prin cap urmatoarea chestie. Un ZOO cu maimute care injura, iar zona lor sa nu fie despartita cu un geam, iar de partea provitorului sa fie o bita de baseball la indemina. cam asa sint romanii....niste monkeys care injura si vorbesc in nestire nefacind nimic altceva. Aici un cintec meserias din lumea oamenilor. https://youtu.be/ooxmd1DeygI

Modifică Setările