Panouri decorative în stil neoromânesc

Unul dintre cele mai vizibile şi impresionante elemente ale stilului arhitectural neoromânesc sunt panourile decorative ce pun în evidenţă faţada clădirilor, cum sunt frontoanele de ferestere sau uşi. Acestea conţin compoziţii inspirate din panoplia decorativă a bisericilor în general brâncoveneşti, cum ar fi motivul păunilor în Grădina Domnului, vulturul protector, leul păzind Porţile Raiului, sau motive florale reprezentând Paradisul.

Sunt de asemenea cazuri în care panourile decorative conţin reprezentări abstracte de motive nereligioase într-o varietate de design-uri. Următoarele exemple, culese în cursul muncii mele de documentare în teren in Bucureşti şi Târgovişte, sunt o mostră din bogăţia de asemenea atractive artefacte arhitecturale împodobind case în stil neoromânesc, ce le imprimă o personalitate aparte între alte arhitecturi ale lumii din perioada modernă.

Panou decorativ în stil neoromânesc, casă din a doua parte a anilor 1920, zona Dorobanţi, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Panourile ilustrate pe frontispiciul articolului de faţă şi în fotografia de mai sus sunt o reprezentare a vulturului protector, simbolul forţelor binelui, păzind Grădina Domnului, o metaforă a caselor care le împodobesc şi familiilor ce le locuiesc, surprins într-o bătălie maniheică cu un şarpe sau monstru cu caracteristici reptiliene, metafora forţelor răului. Grădina Domnului este imaginată ca o viţă de vie luxuriantă, plină de struguri, ale cărei vrejuri se contorsionează în forma unei cruci greceşti, ce simbolizează varietatea de sorginte bizantină a creştinismului local. Via astfel aranjată, învăluie parcă vulturul, o aluzie a faptului că divinitatea supremă veghează această bătălie fără de sfârşit între bine şi rău, în care nu există câştigător, credinţă străveche a ţăranilor români, în sincretism cu cea creştină.

Panou în stil neoromânesc cu motivul paunilor, casă de la începutul anilor 1930, zona Dacia, Bucureşti

Unul din cele mai întâlnite reprezentări din cadrul panourilor neoromâneşti este motivul păunului, mai precis al cuplului de păuni, simbolizând cuplul fondator al casei, al familiei. Aceştia sunt de obicei încojurati de vegetaţie luxuriantă şi flori ce izvorăsc dintr-o vază, cum este vazut în fotografia de mai sus, sau fântână, o imagine a Gradinii Domnului, ce la rândul ei simbolizează armonia şi prosperitatea casei respective.

Panou decorativ neoromânesc, casă de la începutul anilor 1930, zona bulevardului Dacia, Bucureşti. (©Valentin Mandache)

Panoul din fotografia precedentă este redat mai schematic, o indicaţie a influenţei stilului Art Deco asupra neoromânescului, care a început să se manifeste din plin în prima parte a anilor 1930. Cuplul fondator este aici prezentat ca două păsari cu caracteristici hibride de păun, cât şi vultur, fiind o reprezentare condensată atât a cuplului fondator al casei, dar şi a spiritului protector al acesteia.

Panou decorativ neoromânesc de balustradă, casă de la mijlocul anilor 1920, zona Cişmigiu

Leul păzind porţile raiului este o alta frecventă reprezentare pe panouri în stil neoromânesc. Acesta de regulă este văzut în context asemănator cu motivul vulturului protector, ca o reflecţie a forţelor binelui, angajat într-o bătălie maniheică cu forţele răului, după cum se poate observa în imaginea de mai sus, unde leul este muşcat de una din labe de un monstru. Fondul panoului este constituit de vrejuri de viţă de vie cu struguri, iar leul într-o poziţie contorsionată, de luptă, care în unele panouri se abstractizează ca un vrej de vie în forma cifrei "8".

Panou decorativ neoromânesc, funcţionând ca gură de ventilaţie pentru pod, casă de la sfârşitul anilor 1920, Târgovişte. (©Valentin Mandache)

Ilustraţia de mai sus arată o folosire imaginativă în scopuri decorative a gurii de aerisire a unui pod de casă, redată în forma unei cruci greceşti, acoperită de un grătar de fier forjat conţinând la rândul lui cruci de acel tip, redate ca flori, ce simbolizează paradisul şi pacea casei respective.

Panou decorativ în stil neoromânesc, casă de la mijlocul anilor 1930, Târgovişte. (©Valentin Mandache)

Acest ultim panou decorativ conţine un interesant motiv floral care face trimiteri la pomul vieţii, redat într-o manieră mai schematică, rezultatul mai sus menţionatei importante influenţe a stilului Art Deco pe scena arhitecturală românească din anii 1930. Divinitatea este identificată in cele trei flori, simbolizând trinitatea creştina ,de la baza vazei de unde răsare "pomul vieţii". Prin proporţiile plăcute ochiului şi trimiterile demiurgice panoul astfel simbolizează prosperitatea casei şi armonia vieţii familiei ce locuieşte acolo.

Selecţia de mai sus de panouri în stil neoromânesc reflectă bogăţia greu de închipuit în simbolistică a stilului naţional şi flamboaianţa sa decorativă. Aceste elemente arhitecturale sunt acum sub asaltul proprietarilor ce îsi desfigurează casele cu lucrări de aşa zisă reabilitare termica, sau "imbunătaţiri", care în mod normal nu ar trebui aprobate cu atâta uşurinţă de autorităţi pentru cladirile de epocă, fără să consulte specialişti în istoria arhitecturii. Rezultatul inevitabil este estomparea identităţii peisajului construit românesc şi în ultimă instanţă dispariţia acestui stil unic României, la mâna propriilor cetăţeni care nu respectă creaţiie înaintaşilor lor.

Articol publicat iniţial pe blogul Case de Epocă, iar în engleză pe blogul Historic Houses of Romania.