Patrimoniu

articolul anterior articolul urmator

Paula Popoiu, director al Muzeului Satului: „Am senzaţia că sunt un infractor. Ordonanţa privind managerii muzeelor este o aberaţie fără margini“

0
18 Aug 2016 19:31:02
Autor: Doinel Tronaru
Muzeul Satului, unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee bucureştene
Muzeul Satului, unul dintre cele mai cunoscute şi vizitate muzee bucureştene

Managerul Muzeului Satului, Paula Popoiu, spune într-un interviu acordat News.ro că Ordonanţa 189 privind managementul instituţiilor este o „aberaţie“, care trebuie anulată. Totodată, Popoiu afirmă că ar desfiinţa în secunda doi cârciuma de la Muzeul Ţăranului Român, loc predilect de hipstereală bucureşteană, intrând în contradicţie cu Călin Stegerean, care şi-a axat proiectul de management tocmai pe înfiinţarea unei locante în Muzeul de Artă.

Cele mai interesante lucruri au fost spuse de Paula Popoiu, directorul Muzeului Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, despre... Muzeul Naţional al Ţăranului Român, pentru care este de părere că lipsa legislaţiei coerente este cauza situaţiei.

”MNŢR trebuie analizat din punct de vedere al activităţii, nu din punctul de vedere al managerului. Să ne gândim că domnul Mihăilescu a mai fost şi dânsul o dată manager acolo. Nu mi s-a părut că a strălucit muzeul nici atunci, să mă scuze, pentru că-l admir din punctul de vedere al cărţilor pe care le scrie şi al faptului că e un antropolog de marcă, dar MNŢR după moartea lui Horia Bernea e din ce în ce mai jos.

Şi nu se mai termină cu grătarele, cu restaurantele, cu mâncarea. Am fost chemată la minister, când s-a pus problema unirii celor două muzee. Cineva m-a întrebat dacă pot să preiau o perioadă şi MNŢR. Eu pot, dar n-o să vă placă, pentru că eu a doua zi desfiinţez restaurantul. Eu m-am îngrozit, muzeul a ajuns un mic ceva ataşat unui restaurant”, a mai afirmat ea.

Paula Popoiu aseamănă situaţia MNŢR cu cea de la Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR).

”Pe vremuri, era aceeaşi problemă cu Muzeul Literaturii, care atunci ţinea de minister. Era un mare restaurant şi niciun fel de muzeu. Sigur că în Europa, o să spună Dragoş Neamu, toate muzeele au restaurante. Nu. Au cafeterii de muzeu, este altceva.

Şi eu am aici un han în mijlocul muzeului care se închide odată cu muzeul. El deserveşte publicul care intră în muzeu. Nu se fac nici sindrofii, pentru că dacă se fac îl dau afară pe băiat. L-am închiriat pe trei ani, nu pe 40, cum au făcut alţii. Nu stau oamenii noaptea. Ce caută cineva într-un restaurant de muzeu noaptea? Pentru ce?”, este o problemă la care directoarea aşteaptă soluţii.

Paula Popoiu a continuat: ”Se încalcă orice fel de lege a patrimoniului. Nu poţi să ai un restaurant zid în zid cu depozitul de patrimoniu. Sunt valori. E un pericol. Este o chestie de profesie şi de deontologie profesională.

Sigur că Virgil Niţulescu a găsit restaurantul acolo, dar şi eu m-am bătut ca să nu mai fie lipite de muzeu acele tarabe cu mici. Nici acum nu am reuşit să scap de unul. Cât mă zbat să împing mai încolo Teatrul de Vară cu toate artificiile şi nebuniile lui. Mă bat să aduc teatrul la noi. Am găsit în faţa muzeului vânzătorii de kitsch-uri. A mai rămas unul, pentru că nu pot. Poliţia nostră e slabă şi mititică. Au fost nişte bătălii aproape personale”, a povestit managerul.

În opinia sa, MNŢR a propus şi câteva acţiuni care au fost îndoielnice. ”Nu zice nimeni să nu fii deschis, să nu fii o minte extraordinară, dar dincolo de asta nu poţi să promovezi anumite elemente care în sat nu sunt agreate şi sunt considerate anomalii uneori.

Mă refer la evenimentul de anul trecut cu homosexualii, când s-a creat acolo un scandal, dar muzeul nu are această treabă. Muzeul trebuie să spună clar şi franc: eu trebuie să promovez etnografia şi antropologia. Nu fac promovări împotriva unei idei, dar nici ceea ce satul românesc nu cunoaşte ca tradiţional. Muzeul s-a născut din ideea lui Bernea de a arăta ţăranul religios. Nu că aş impieta ideea dacă am viziuni mai largi, dar creezi îndoieli în rândul publicului.

Sunt multe probleme acolo”, este concluzia directoarei.

Manager interimar sine die, dar nu din vina sa

Cu toate că este directorul unui muzeu naţional care a avut 500.000 de vizitatori anul trecut, al singurei instituţii care are 20% venituri extrabugetare, Paula Popoiu este director interimar pentru încă patru luni, după ce a obţinut anul acesta la evaluare nota 9,46. Conferenţiar universitar, Paula Popoiu contestă comisiile de evaluare şi concurs, invocând faptul că nu sunt alcătuite pe criterii de profesionalism. Lipsa de transparenţă a acestora şi lipsa unei strategii a mandatului lui Vlad Alexandrescu au exacerbat scandalurile în cultură. ”Lista de priorităţi a domnului Alexandrescu s-a oprit la directorii de instituţii naţionale, pe cine dăm afară, pe cine înlocuim”, spune ea.

După afirmaţiile directorului Muzeului Naţional de Istorie a României Ernest Oberländer-Târnoveanu pentru News.ro, care s-au referit la faptul că evaluarea sa făcută de comisia Ministerului Culturii a fost o ”batjocură”, o ”umilire publică” de către o ”bandă organizată” condusă de fostul ministru Vlad Alexandrescu, şi managerul Muzeului Satului, Paula Popoiu, acuză performanţa lui Vlad Alexandrescu în fruntea ministerului Culturii, lipsa de transparenţă în organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor în instituţiile de stat şi a profesioniştilor din comisiile de evaluare.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a declarat că performanţa lui Vlad Alexandrescu de a modifica o lege - OUG 189, printr-un ordin de ministru - OMC 2799, fără ca o asemenea ilegalitate să fie stopată şi sancţionată, va rămâne în analele practicii judiciare şi administrative româneşti, din perioada post 1989.

”Nu se pune problema că cineva vrea neapărat să distrugă cultura, sigur, au fost şi rele intenţii, nu contest acest lucru, dar cred că problema este una de priorităţi a ministerului Culturii.

Ca să faci o reformă, cum spune domnul Alexandrescu că a vrut să facă la ministerul Culturii şi a fost împiedicat, se face pe o cunoaştere aprofundată a domeniului pe care vrei să-l reformezi, pe un studiu. Eu nu cred că este un domeniu pe care să-l razi şi să construieşti ceva nou deasupra.

Este un domeniu care are şi bune şi rele. Din păcate, din 1990, ministerul Culturii, cu rare excepţii, a mers din rău în mai rău. Niciun ministru nu a venit să facă o analiză a acestui domeniu, să înţeleagă ce trebuie schimbat în acest domeniu, niciun ministru nu a venit cu o privire globală asupra ansamblului. Fiecare a venit pe domeniul lui, unul a fost scriitor, unul artist plastic, şi atunci fiecare a văzut bucăţica lui, dar nu totalitatea. Şi atunci legislaţia care este depăşită, nu mai e în conformitate cu nimic, provoacă asemenea anomalii”, şi-a început discursul Paula Popoiu.

Ce ar trebui schimbat?

”Din punctul meu de vedere, când te aşezi în fruntea ministerului Culturii, te gândeşti la patrimoniul cultural, pentru că odată s-a şi numit Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Cultural, ceea ce nu era tocmai în regulă, dar ministerul ăsta gestionează instituţii păstrătoare de patrimoniu care înseamnă mai mult de 90% din patrimoniul cultural al ţării. Acest patrimoniu este partea vizibilă a lumii, cel pe care-l vedem tot timpul în jurul nostru distrugându-se. Întorcându-mă acum la ce spunea şi domnul Oberländer şi la tot acest scandal din instituţiile de cultură, las deoparte legislaţia de patrimoniu şi tot ce trebuia făcut în aceşti 25 de ani pe legislaţie, pe ocrotirea patrimoniului, şi pe evidenţă. Nimeni nu vorbeşte de managementul colecţiilor, nimeni nu mai vorbeşte de evidenţa patrimoniului cultural, nu vorbim de reevaluarea patrimoniului decât dacă ne strânge cu uşa Curtea de Conturi, ori acest lucru face parte din tezaurul nostru”, a fost de părere managerul.

Faptul că tezaurul MNIR nu este asigurat este din cauza lipsei de fonduri necesare, şi-a spus părerea Paula Popoiu.

”A asigura tezaurul de la MNIR sau tablourile de la MNAR ori patrimoniul construit de la Muzeul Satului şi cele peste 60.000 de obiecte pe care le avem în colecţie înseamnă sume imense”, spune Paula Popoiu.

Managerul precizează că o asigurare a fost făcută pe clădirea în care funcţionează muzeul, asigurând patrimoniul pe o sumă mică.

”Am făcut o asigurare pe această clădire, în care se află depozitele de patrimoniu, dar asta mai demult, pentru că ministerul Culturii nu mi-a dat bani. Deci, am asigurat patrimoniul pe o sumă mică. Dar ca să facem asigurările pe patrimoniu, în 1990, reglementarea care spunea cum să se facă asigurarea, a dispărut, nu mai răspundea niciunei nevoi. Despre această reevaluare a patrimoniului noi nu discutăm deloc. Patrimoniul face parte din PIB”, a afirmat specialistul.

Este nevoie de specialişti, de oameni care cunosc legislaţie, de jurişti, pentru a stabili un cod al patrimoniului, este de părere Paula Popoiu, care declară că i-a vorbit fostului ministru Alexandrescu despre segmentul cel mai important - patrimoniu.

”I-am scris domnului Alexandrescu pe nemaipomenitul Facebook: nu vreţi să mă întrebaţi de ce mi-am dat demisia de la Comisia Monumentelor Istorice? Pentru că eu am fost preşedintele secţiunii de evidenţă, una foarte sensibilă. Nu m-a întrebat. Mi-am dat demisia cu puţin înainte de venirea sa la minister. Într-o întâlnire, singura pe care am avut-o atunci, i-am spus domnului ministru că mie mi se pare că patrimoniul este segmentul cel mai important. Eu m-am oferit să discutăm, după care am lăsat-o baltă, pentru că am înţeles că nu acesta era «comandamentul»”.

Şi faptul că fostul ministru al Culturii s-a înconjurat de consilieri care nu au pregătirea necesară de a sfătui a deranjat-o pe directoarea Muzeului Satului.

”Eu sunt în admiraţia tinerei generaţii, am promovat tineri la muzeu, am directori tineri, dar zic că aceşti consilieri trebuie să facă o şcoală mai întâi şi pe urmă să fie promovaţi. Ei nu pot cădea din ceruri şi, direct de pe băncile facultăţii, să devină consilieri la ministerul Culturii. Un consilier trebuie să te consilieze. Ca să te consiliez trebuie să ştiu despre ce vorbesc.

Ca manager, mi-ar conveni să am oameni mai deştepţi decât mine, şi pe partea de legislaţie şi pe patrimoniu, ori, din păcate, tocmai directorii marilor instituţii, şi mă refer şi la Operă ca să trec dincolo de obsesia mea cu patrimoniul, tocmai aceştia nu au fost consultaţi. Am sărit dintr-odată pe ei cu această Ordonanţă 189, care este o aberaţie. Toată lumea o consideră o aberaţie, dar nimeni nu se ocupă de ea.

Încercarea lui Vlad Alexandrescu de a se ocupa de ordonanţa 189 s-a referit de fapt la întrebarea «Cum să dăm afară directorii din muzeele naţionale şi să-i înlocuim?» Aşa cum am scris pe Facebook, «să-i înlocuim pe ai voştri cu ai noştri». Nu toată lumea face politică. Eu nu fac.

Faptul că nu sunt în aceeaşi situaţie cu domnul Oberländer este o întâmplare fericită, atâta tot. Intenţia a existat”, a explicat directoarea, care anul acesta a deschis un muzeu, Satul Nou.

Această parte a muzeului în aer liber, spune ea, a fost vizitată şi apreciată de 15 directori de muzee importante din Europa, care s-au arătat încântaţi de ce au văzut.

Însă, cu toate realizările, Paula Popoiu spune că evaluarea sa ”a fost o luptă”. ”Am avut un mare noroc, pentru că în comisie a fost un profesionist. În acest moment, chiar dacă reprezint eu cel mai vizitat muzeu din ţară, cu trei hectare şi jumătate şi 30 de monumente salvate, sunt director interimar”.

De ce?

”Pentru că după evaluare trebuia să mi se prezinte un caiet de obiective şi eu să prezint un nou proiect de management. Am primit nota 9,46. După, timp de o lună am fost în interimat, crezând că voi avea caietul de obiective, şi voi putea să-mi fac proiectul. Acum s-a prelungit acest interimat cu încă patru luni, pentru că se pare că acel caiet de obiective este o piatră de moară la ministerul Culturii pe care nimeni nu ştie să-l facă. La sfârşitul lunii, ministerul trebuia să anunţe ceva. Toate astea se întâmplă datorită acestei ordonanţe 189, care s-a născut ca un instrument politic şi compusă de oameni care nu au lucrat niciodată în muzee”, a  explicat conferenţiarul.

Ordonanţa 189 este făcută, spune Paula Popoiu, din punctul de vedere al unor oameni care au lucrat în instituţii de spectacol. ”Muzeul nu este.

Asta e şi discuţia mea cu Dragoş Neamu. Dincolo de comunicare, muzeul are patrimoniu. Dacă nu ar avea patrimoniu, muzeul nu ar avea ce să comunice. În primul an de muzeologie asta se învaţă, că nu există muzeu fără patrimoniu. Restul este instituţie de educaţie non-formală. Acum, am văzut că există moda asta, cineva îşi pune în apartament trei chestii şi zice că a făcut un muzeu: Muzeul Jucăriilor. E mic, într-un apartament. Ori aşa ceva nu se poate. Legislaţia este proastă, dar ai de parcurs nişte paşi până la a te numi muzeu”.

Ordonanţa 189 şi cazul Oberländer

”Cum poate un director de muzeu ca timp de patru ani să fie notat de comisii din care fac parte inclusiv academicieni, experţi în management cu 9,14 şi 9,25 şi la analiza aceleiaşi activităţi pe cinci ani, să obţină 6,80. Este ilogic. Nu este altă activitate, este cea care a fost notată până acum cu 9. Acelaşi lucru l-am spus şi la mine. Lăsând la o parte notele, care sunt aberante, la fel şi grila, intră în muzeu şi vezi ce am făcut. Merge muzeul?”, se întreabă Paula Popoiu.

Managerul Muzeului Satului mai spune că instituţia pe care o conduce din 2005 funcţionează şi are succes ca urmare a unui management. ”Nu merge din senin, ci ca urmare a unui management. MNIR nu merge pentru este în colaps începând din 1990. Nu este în colaps de acum. El a trecut prin tot felul de probleme de restaurare, ori culmea este că Ernest Oberländer a deblocat nişte lucruri”.

Paula Popoiu a vorbit pentru News.ro şi despre cum se constituie şi cine face parte din comisiile de concurs şi de evaluare ale managerilor de instituţii culturale.

”Nu se regăsesc în comisii profesioniştii. A fost o mare ciudăţenie. La mine în comisie au fost trei oameni, şi nu mă sfiesc să le dau numele: Ioana Popescu de la MNŢR, care nu a condus niciodată nimic, Speranţa Rădulescu, care este etnomuzicolog, şi nu văd ce legătură are cu Muzeul Satului, care este un muzeu de artă vernaculară în primul rând şi care are cu totul altceva de făcut decât promovarea folclorului, şi, în sfârşit, un profesionist, Ciprian Ştefan, care este directorul Muzeului Astra din Sibiu, tânăr, dar care a demonstrat în ultima vreme că ştie să conducă un muzeu”.

Indignată de cum au decurs discuţiile la propria evaluare, directorul interimar al Muzeului Satului a făcut câteva dezvăluiri: ”Doamna Speranţa Rădulescu m-a întrebat de ce o invit să cânte la muzeu pe Maria Butaciu şi pe alţii, pentru că ei nu fac folclor. Eu sunt manager, nici eu nu fac folclor la Muzeul Satului şi promovez un segment de cântăreţi de muzică populară, care nu sunt manelişti, ci care mai prelucrează folclorul, dar ei reprezintă un segment de public care intră în muzeul Satului. Treaba mea este, pe de o parte, să educ, pe de alta să măresc numărul de vizitatori şi să las accesul tuturor, nu numai elitei pe care o consider eu elită. Ori, ţăranul român când se apucă de cântat, se îmbracă în costum de sărbătoare, nu se duce în costumul jerpelit cu care se duce pe ogor şi ia vioara să cânte. Sunt viziuni diferite. Eu nu fac studii de folclor în Muzeul Satului”.

La aceeaşi evaluare, Ioana Popescu a avut o obiecţie privind ghidajul. ”Ghizii sunt ai societăţii de turism. Ei prezintă ceva la poartă şi îi lasă pe turişti apoi să umble prin muzeu. Dar nu e treaba mea asta. Pe de altă parte, am preluat muzeul cu nişte cutii în faţa caselor: apăsai pe un buton, te curenta puţin, te mai şi zguduia, şi pe urmă începeau să vorbească. Le-am scos şi le-am înlocuit cu telefon android, îţi descarci programul şi ai toată povestea. Acum lucrez la nişte panouri interactive. Muzeul a intrat în secolul 21 şi foloseşte ghidaj pentru secolul 21. Avem aparate electronice la poartă. Sunt conferenţiar universitar, sunt cercetător ştiinţific 1. Eu vreau ca în comisie să fie membrii cu pregătire egală sau mai mare decât mine. Logic este aşa. Cum să mă analizeze un lector?”, şi-a pus întrebarea managerul.

Directorul interimar al Muzeului Satului ”Dimitrie Gusti” nici nu mai îndrăzneşte să se gândească la prezentarea proiectului pentru că nu mai are încredere că va fi constituită o comisie obiectivă.

”Când primesc caietul de obiective, am la dispoziţie 21 de zile în care să-mi fac proiectul şi să-l prezint. Comisia ar trebui aleasă pe bază de CV, iar cel care alege oamenii trebuie să fie unul care să ştie şi profesie şi management şi să demonstreze că de-a lungul vieţii lui a condus o căruţă şi a condus-o bine. Prima condiţie pe care să o îndeplinească o comisie este obiectivitatea, apoi deontologia, şi să nu vină cu nota în buzunar”, a mai declarat managerul, care a publicat 21 de cărţi.

Paula Popoiu spune că are senzaţia, când se află în faţa unei comisii de evaluare, că este tratată ca un infractor.

”Eu am senzaţia să sunt un infractor. Aşa eşti tratat în faţa comisiei. Vezi nişte oameni încruntaţi care şi-au pregătit scaunul electric. Eu am povestit cum am deschis muzeul, dar tot cutiuţa din faţa casei şi Maria Butaciu mi-au pus capac. Te simţi prost şi stresat după atâta efort. Te alegi cu multe bănuieli, nu cu mulţumesc”, spune cu părere de rău Paula Popoiu.

Ea a subliniat: ”O dată la patru ani, pe mine mă vânează cineva. Dacă aveam cu 10 ani mai puţin, plecam din ţară”.

Paula Popoiu mai spune că un director de casă memorială nu poate evalua munca unul director de muzeu naţional, nu se poate ”să faci comisii pe bază de prietenii”. În cadrul acestor comisii trebuie să existe dialog, nu raport de procuror - inculpat.

”Oamenii nu se mai întâlnesc şi nu mai discută profesional în primul rând. Noi toţi discutăm pe cine a mai dat afară, pe cine o să mai schimbe, cine pe cine a mai reclamat, nu mai vorbim despre muzeologie, ce s-a mai realizat”, mai povesteşte ea.

Ar fi vrut să vadă publicată reforma fostului ministru Vlad Alexandrescu, însă cele 600 de pagini ale dânsului sunt un studiu. ”Din 2005, de când am venit aici, am prezentat un proiect de management de care m-am ţinut, pe care l-am pus în aplicare. Poate să-l vadă oricine. Dacă eu sunt obligată, ca manager, să am o strategie, tu, for tutelar, de ce nu ai? Pentru că cele 600 de pagini de strategie reprezintă un studiu. Pe baza acestui studiu poţi să faci o strategie”, a explicat Popoiu.

După 24 de şefi la Cultură, ministerul nu are o strategie, a constatat directorul Muzeului Satului.

”După părerea mea, mandatul domnului Vlad Alexandrescu a fost lipsit de viziune, nu a avut o listă de priorităţi. Lista s-a oprit la directorii de instituţii naţionale, pe cine dăm afară, pe cine înlocuim. De fapt, lista era să-i dăm pe toţi afară. S-au lovit de domnul Caramitru, de mine”. Legat de actualul ministru, Corina Şuteu, managerul interimar al Muzeului Satului spune că nu s-au întâlnit, nu au discutat. ”Probabil, e foarte ocupată”.  

Conflictele în cultură s-au amplificat în mandatul lui Vlad Alexandrescu. ”Când scriu strategia mea pentru muzeu, scriu că mă încadrez în cea a ministerului, dar este o ipocrizie, pentru că nu am în ce să mă încadrez. Ce s-a întâmplat în mandatul domnului Alexandrescu a fost o exacerbare a conflictelor. Totul mocnea. Această contradicţie urât alimentată între generaţii este un conflict artificial. Cred că toată lumea ar trebui să se aşeze la o masă, să discute. Cum să reformezi ceva, dacă nu ştii care sunt problemele?”, precizează Paula Popoiu. (Interviul a fost consemnat de Aura Clara Marinescu)

Contactaţi de „Adevărul“, Vlad Alexandrescu şi Dragoş Neamu nu au dorit să comenteze afirmaţiile Paulei Popoiu.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările