Piet Jaspaert, vicepreşedinte „Europa Nostra”: „Nu îl transformi pur şi simplu în cafenea şi spui că ai salvat edificiul”

Prezent la Bucureşti cu ocazia unui workshop pe tema patrimoniului cultural, Piet Jaspaert, membru al consiliului Europa Nostra, organizaţie cu rol de lobby în U.E., pentru prezervarea şi promovarea moştenirii culturale şi naturale a Europei, a explicat care este situaţia actuală în acest domeniu la nivelul U.E. La începutul anului, asociaţia includea cazinoul din Constanţa pe lista celor mai periclitate şapte locuri de patrimoniu din Europa.

La începutul anului 2018, Europa Nostra, cea mai mare asociaţie dedicată patrimoniului european, fondată de Placido Domingo, a inclus Cazinoul din Constanţa pe lista celor mai periclitate locuri de patrimoniu din Europa, urmând ca în toamnă, o echipă de experţi ai asociaţiei să sosească în oraş pentru a prezenta soluţiile optime de restaurare. 

Acestea vor fi propuse autorităţilor române, iar municipalitatea va organiza un concurs de arhitectură pentru alegerea celui mai bun proiect de reabilitare a edificiului. 

Piet Jaspaert, membru în consiliul asociaţiei europene, a explicat că primul raport a fost întocmit în urmă cu câteva luni, fiind întocmit de un expert în Art Nouveau, care l-a descris ca o piesă unică reprezentativă pentru curentul estetic, „care ar putea fi restaurat într-o manieră  valoroasă şi autentică, însă care trebuie restaurat acum”. Altfel, s-ar putea să fie prea târziu, a punctat Jaspaert. 

„Nu îl transformi pur şi simplu în cafenea şi spui că ai salvat edificiul”, a mai spus reprezentantul Europa Nostra.

În comunicatul de presă emis de asociaţie la începutul anului scria că „principala ameninţare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea şi ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala şi procesul de îngheţ-dezgheţ accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile şi furtunile au distrus majoritatea ferestrelor faţadei dinspre mare, permiţând ploii, zăpezii, păsărilor şi animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbuşirea acoperişului”.

Din clasamentul pe 2018 al locurilor de patrimoniu periclitate mai fac parte: Bisericile post-bizantine din Voskopoja şi Vithkuqi din Albania; Centrul istoric al Vienei, Austria; monumentul Buzludzha din Bulgaria; Mănăstirile David Gareji din Georgia; Orfelinatul Prinkipo Greek din Insula Prinţului, Turcia; şi Fabrica de gheaţă din Grimsby, Marea Britanie. 

Avantajul care a apărut odată cu trecerea anilor este că mentalitatea colectivă s-a mai schimbat, astfel că accentul nu se mai pune doar pe partea economică, ci şi pe cea socială şi cea a valorii culturale- „este vorba despre apartenenţă”. De asemenea, Europa Nostra îşi bazează activitatea pe studii realizate pe diverse subdomenii ale problematicilor ce ţin de patrimoniul european, iar unul dintre aceste studii a arătat că din ce în ce mai mulţi oameni îşi aleg locaţia în care îşi vor petrece vacanţa în funcţie de ce locuri de patrimoniu pot vizita. 

Deşi accentul care se pune pe economie a scăzut, acesta nu este ignorat în studii, prezervarea patrimoniului fiind un potenţial furnizor de locuri de muncă. Spre exemplu, conform unui studiu Aeerpa, realizat pentru raportul asociaţiei din 2015, în România ar fi apărut 14.000 de locuri de muncă în zona de prestări de servicii, 1000 în zona de lucrări de restaurare, respectiv 4000 în cele dedicate lucrărilor de patrimoniu. 

Neglijenţa faţă de patrimoniu, nu doar în România 

Nu doar în România situaţia este nefericită sau ironică. În cazul ruinelor oraşului antic turc Hansakeyf, sentimentul societăţii civile că zonele de patrimoniu trebuie protejat a fost cel mai clar expus. Pe locul aşezării vechi de 12.000 de ani, urmează să fie construit un baraj care ar dăuna şi bogatului ecosistem din bazinul râului Tigru. 

În mod ironic, a mai explicat Jaspaert, citind o revistă care publicase un articol dedicat Turkish Airlines, un prieten de-al său i-a povestit că era ilustrat cu imagini ale Hansakeyf, prezentat ca o emblemă a culturii turcilor. „E nebunesc!”, a exclamat expertul. 

Un exemplu pozitiv 

Patrimoniul ar trebui privit ca o resursă pentru dezvoltarea sustenabilă locală a fost o altă idee expusă de Jaspaert. Un exemplu în acest sens este berăria Hoorn din Louvain, Belgia, reper istoric al originlor berăriilor care a fost parţial prezervat şi parţial adaptat pentru a deveni un centru pentru industriile creative.

„Această iniţiativă a avut ca rezultat o conservare şi o reconversie exemplară a unei clădiri emblematice a oraşului. Refolosirea spaţiilor din clădire cu prezervarea multor artefacte nu a dus doar la o reducere a utilizării resurselor primare, dar a creat şi un mediu unic care inspiră industria creativă”. 

Unul dintre punctele centrale ale expunerii lui Jaspaert a fost cel al importanţei moşternirii culturale. Conform studiilor Europa Nostra, aceasta este „o componentă cheie şi un factor care contribuie la gradul de atracţie al regiunilor noastre”, cărora le oferă o identitate unică. 

Prezentarea lui Piet Jaspaert a avut loc in cadrul deschiderii Academiei de Management Cultural. 

Cultural Management Academy este un proiect organizat de Goethe-Institut şi se desfăşoară în colaborare cu asociaţia Colectiv A Cluj, Reprezentanţa Comisiei Europene în România, Institutul Naţional al Patrimoniului, Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti (FSPUB), ARCUB şi cu următorii membri EUNIC România: Institutul Cultural Român, Institutul Polonez, Forumul Cultural Austriac, Institutul Maghiar din Bucureşti şi Istituto Italiano di Cultura Bucarest.