APEL pentru „Cuminţenia pământului“. Românii din Paris se mobilizează pentru ca opera lui Brâncuşi să rămână în ţară. Ce spune expertul Doina Lemny
0
„Preţul cerut de proprietari este extrem de mare pentru România“, afirmă, la Paris, Doina Lemny, specialist al operei lui Brâncuşi. Cu toate acestea, românii din Paris se mobilizează pentru ca opera lui Brâncuşi, unică între creaţiile sale, să rămână în ţară.
Ministerul Culturii a deschis, în data de 8 aprilie, conturile subscripţiei naţionale pentru achiziţia operei lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia Pământului”. În urma deciziei Guvernului României şi a Ministerului Culturii, achiziţia operei „Cuminţenia Pământului” se va face printr-un efort conjugat al statului român şi al cetăţenilor: suma de 5 milioane de euro va fi alocată de Guvern şi 6 milioane de euro vor fi colectate prin intermediul contribuţiilor voluntare ale persoanelor private şi cele juridice. Termenul limită de strângere a sumei necesare pentru ca statul să intre în posesia operei este 30 septembrie 2016.
Suma de 11 milioane de euro a fost negociată cu descendenţii inginerului Gheorghe Romaşcu, cel care a cumpărat „Cuminţenia Pământului” de la Brâncuşi în 1910.
La iniţiativa istoricului Ştefan Lemny, stabilit de mulţi ani pe malurile Senei, românii din Franţa şi prietenii francezi ataşaţi de România sunt invitaţi să încurajeze public şi să sprijne prin donaţii achiziţionarea, de către Guvernul României şi prin subscripţie publică, a operei „Cuminţenia Pământului”.
„Există momente în viaţa unei naţiuni când solidaritatea membrilor ei este de o necesitate deosebită. De ce să o demonstrăm doar când trecem prin momente de încercare teribile? Credem că merită să facem dovada răspunderii noastre şi atunci când sunt în joc interese colective de nobilă valoare culturală, aşa cum este în cazul de faţă“, comentează Ştefan Lemny.
Apelul la solidaritate şi la donaţii (prezentat integral mai jos) va fi lansat în cadrul unei conferinţe-dezbatere susţinută de Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul naţional de artă modernă Centrul Pompidou din Paris, autoare a mai multor cărţi, în franceză şi în română, despre viata şi opera lui Brâncuşi. Întâlnirea va avea loc miercuri, 11 mai a.c., ora 18:00, la Hotel de Béhague, reşedinţa Ambasadorului României în Franţa, 123 rue St Dominique 75007, Paris.
Alături de Sărutul, Cumineţenia pământului (1908) reprezintă creaţia prin care Brâncuşi se desprinde cu totul de influenţa lui Rodin şi se afirmă ca o voce matură, profund originală a modernităţii. Am întrebat-o, la Paris, pe cercetătoarea Doina Lemny de ce această operă ar trebui să rămână în România şi să fie accesibilă publicului larg.
Doina Lemny, în Centrul Pompidou
Interviu cu Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul naţional de artă modernă Centrul Pompidou din Paris
„Voi contrazice multe afirmaţii din presă: operele lui Brâncuşi n-au bătut niciodată recorduri la vânzare“
Cît de semnifcativă este „Cuminţenia pământului“ în raport cu evoluţia creaţiei lui Brâncuşi şi în raport cu istoria artei europene?
Cuminţenia pamântului, opera realizată la Paris în 1907-1908 dintr-o piatră calcaroasă de dimensiuni modeste (înaltă de aproximativ 50 cm), marchează, alături de Sărutul, creată în acelaşi an, momentul de răscruce când Brâncuşi decide să abandoneze modelajul şi să sculpteze direct în piatră, marmură sau lemn. Acest procedeu, mai anevoios şi mai lent, îi permite să intre în comunicare cu materia care, prin structura ei, îi sugerează forma. Artistul se îndepărtează în acest fel de model şi este în permanentă căutare a esenţialului. Prin aceste două opere – Cuminţenia pamântului şi Sărutul – Brâncuşi semnează, de asemenea, ruptura faţă de Rodin, de influenţa căruia se îndepărtează. Este actul de independenţă al artistului român. Cuminţenia pământului a fost cumpărată în 1910 de inginerul român Gheorghe Romaşcu sfătuit de artistul, prieten al lui Brancuşi, Gheorghe Petraşcu.
De ce ar trebui să rămână în România această operă?
Operă unică, care n-a fost niciodată reluată în bronz, ea are în română un titlu la fel de misterios ca şi aspectul ei: Cuminţenia pământului. Această expresie populară românească, folosită curent, nu are o traducere corectă nici în franceză, nici în engleză. „Cuminţenia”, în română, înseamnă „modestie, castitate” (pentru femei), cuvântul francez „sagesse” nu acoperă toată complexitatea termenului. Cât despre titlul englezesc folosit – Wisdom of the Earth – n-are niciun sens. Titlul românesc vine sa confirme chiar dorinţa artistului – niciodată exprimată în cuvinte – ca această sculptură să fie privită de români. Ea face parte, de asemenea, din operele de tinereţe pe care Brâncuşi le-a vândut compatrioţilor şi care se găsesc în cele două muzee româneşti, din Bucureşti şi Craiova. Prin procesul pe care moştenitorii lui Gheorghe Romaşcu l-au câştigat pentru recuperarea acestei opere, care intrase în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă în 1957 în urma expoziţiei retrospective de la Bucureşti, Cuminţenia pământului risca să se înstrăineze, să fie cumpărată de un colecţionar particular şi să nu mai poată fi văzută de public. Declarată tezaur naţional, ea nu poate părăsi ţara, dar poate fi vândută în interiorul graniţelor. Ca orice alt stat, statul român îsi exercită dreptul de preempţiune pentru achiziţia acestei capodopere care va putea reintegra colecţiile muzeului naţional. Nu vreau să cred că românii, care şi-au arătat generozitatea în multe alte situaţii, nu vor putea face un gest ca să contribuie la achiziţionarea acestei capodopere.
Absenţa ei din sala Brâncuşi de la Muzeul Naţional de Artă ştirbeşte prezentarea coerentă a demersului brâncuşian.
Cum comentaţi preţul cerut? (în comparaţie cu ce se practică pe piaţa europeană sau mondială)
Preţul cerut de proprietari este extrem de mare pentru România. Aceasta nu înseamnă că devalorizăm opera. Preţul pecuniar nu indică mai niciodată valoarea intrinsecă a unei opere. Ea a fost evaluată în România de o casă de vânzare pe baza preţurilor la marile case de vânzare din lume, dar fără o argumentaţie privind evoluţia preţurilor cu care se vând operele lui Brancuşi. Ţin să precizez, contrazicând afirmaţiile din presa românească, că operele lui Brâncuşi n-au bătut niciodată recorduri la vânzare. Repet, altele sunt criteriile de evaluare a unei opere de artă. Preţul la care s-a ajuns în urma unor negocieri strânse este extrem de mare. De aceea, Guvernul, prin ministrul Culturii, cere un efort din partea populaţiei. În alte ţări, capodoperele se achiziţionează prin intermediul mecenatului care în România nu funcţionează. Va trebui ca şi în societatea românească să se instaureze un astfel de sistem pentru îmbogăţirea patrimoniului şi pentru a împiedica destrămarea lui.
Nu există niciun document care să ateste vreo intenţie de-ale lui Brâncuşi de a dona statului român atelierul de la Paris. Sunt două lucruri distincte: aprecierea valorii operei şi donaţia.
România are o datorie faţă de Brâncuşi?
România nu are nicio datorie faţă de Brâncuşi pentru că artistul a fost întotdeauna onorat şi apreciat în ţara lui de origine. Dacă vă referiţi la şedinţa de la Academia Română din 1951, când academicienii şi-au spus părerea despre opera lui Brâncuşi, iar unii dintre ei, ca Mihail Sadoveanu sau George Călinescu, n-au apreciat-o pentru că n-au înţeles modernitatea demersului brâncuşian, aceasta nu a însemnat că artistul român a fost respins de ţara sa de origine. Unii istorici de artă au afirmat în mod insidios că Academia Română ar fi respins în cadrul acestei şedinţe o posibilă donaţie a lui Brâncuşi. Nu există niciun document care să ateste vreo intenţie de-ale lui Brâncuşi de a dona statului român atelierul de la Paris. Sunt două lucruri distincte: aprecierea valorii operei şi donaţia. Ori donaţia nu a fost subiectul acestei şedinţe. Dovada cea mai concludentă că oficialităţile române au respectat întotdeauna creaţia lui Brâncuşi a fost organizarea în 1956, anul aniversării a 80 de ani de viaţă a artistului, a primei retrospective Brancuşi la Bucureşti, ocazie cu care statul a cumpărat mare parte din operele ce aparţineau proprietarilor din ţară.
Achiziţionarea operei Cuminţenia pământului este un gest excepţional pe care guvernul ţării îl face pentru a împiedica destrămarea patrimoniului cultural românesc.
Doïna Lemny, doctor în istoria artei, este muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou Paris. Co-curatoare a şapte expoziţii tematice la Atelierul Brâncuşi din 1998 în 2002, este autoare a mai multor volume: Brancusi, Paris, Oxus, 2005, Brancusi & Gaudier-Brzeska: points de convergence, Paris, L’Échoppe, 2009, Lizica Codréano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne, Lyon, Fage, 2011, Brancusi, au-delà de toutes les frontières, Lyon, Fage, 2012, Brancusi, coll. «Monographies», Paris, éditions du Centre Pompidou, 2012, Henri Gaudier-Brzeska, un sculpteur «mort pour la France», Lyon, Fage, 2015.
Apel pentru „Cuminţenia Pământului“
În calitate de români trăitori în afara graniţelor, am luat cunoştinţă cu emoţie de iniţiativa guvernului român de a organiza o subscripţie naţională pentru achiziţia sculpturii „Cuminţenia Pământului” de Constantin Brâncuşi.
Există momente în viaţa unei naţiuni când solidaritatea membrilor ei este de o necesitate deosebită. De ce să o demonstrăm doar când trecem prin momente de încercare teribile? Credem că merită să facem dovada răspunderii noastre şi atunci când sunt în joc interese colective de nobilă valoare culturală, aşa cum este în cazul de faţă.
Cu această convingere, dorim să ne aducem contribuţia la difuzarea apelului de la Bucureşti, sperând că românii şi prietenii lor din Franţa, precum şi românii din alte ţări se vor alătura cât mai numeroşi compatrioţilor din România, dornici ca opera lui Constantin Brâncuşi să reintegreze tezaurul culturii naţionale.
Pentru organizarea acestei subscripţii, Ministerul român al Culturii a deschis mai multe conturi bancare, indicate la adresa cultura.ro/articol/931 şi menţionate mai jos.
Suntem siguri că vom fi cât mai numeroşi pentru a ne aduce contribuţia la această campanie.
Un grup de români din Franţa
Conturile deschise pentru achiziţia „Cuminţeniei Pământului“ sunt următoarele:
Beneficiar: Ministerul Culturii, CIF 4192812:
TREZORERIA STATULUI
RO46TREZ700500702X010908 deschis la D.T.C.P.M.B
Banca Comerciala Română
ROL RO57RNCB0082005629820013
EUR RO30RNCB0082005629820014
USD RO03RNCB0082005629820015
Cod SWIFT: RNCBROBU
Cod BIC: RNCB
BRD - SMCC
RON- RO75BRDE450SV95804494500
EUR- RO59BRDE450SV95804814500
USD- RO06BRDE450SV95804904500
Cod SWIFT: BRDEROBU
UniCredit Bank
RON - RO53BACX0000003018913000
EUR - RO26BACX0000003018913001
USD - RO96BACX0000003018913002
Cod SWIFT – BACXROBU
Banca Transilvania
RON - RO48BTRLRONCRT034532500
EUR - RO95BTRLEURCRT0345325001
USD - RO02BTRLUSDCRT0345325001
Cod Swift: BTRLRO22XXX (pentru viramentele în afara ţării se va completa următoarea adresă a băncii: Str. George Baritiu, Nr. 8, Cluj Napoca, Romania)
CEC Bank S.A. – Sucursala Timpuri Noi
RON- RO21CECEB31644RON4211471
EUR-RO89CECEB316T6EUR4211474
USD -RO22CECEB316T5USD4211516
CONT SWIFT: CECEROBUXXX
RAIFFEISEN BANK
RON - RO68RZBR0000060018536354
EUR - RO14RZBR0000060018536356
USD - RO30RZBR0000060018536359
Cod SWIFT: RZBRROBU
Se încarcă comentariile...
