Scrisoare deschisă semnată de Andrei Vieru: Văduva compozitorului Anatol Vieru stă în frig, la vârsta de 92 de ani, într-un imobil de pe bulevardul Ştirbei

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Pianistul şi eseistul Andrei Vieru     FOTOGRAFII: Adevărul
Pianistul şi eseistul Andrei Vieru     FOTOGRAFII: Adevărul

Într-o scrisoare deschisă adresată principalelor autorităţi ale statului, pianistul şi filozoful român Andrei Vieru, stabilit în Franţa, face un apel disperat în ce priveşte situaţia mamei sale, văduva marelui compozitor Anatol Vieru, precum şi asupra degradării unei clădiri istorice de patrimoniu de pe bulevardul Ştirbei.

Într-o scrisoare deschisă înmânată redacţiei ziarului „Adevărul“ şi adresată principalelor instituţii ale statului român: Preşedinţia, Guvernul, ministerele Justiţiei, Sănătăţii şi Culturii şi, nu în ultimul rând, primăriţei generale a Capitalei, Gabriela Firea, pianistul şi eseistul Andrei Vieru (care-a impresionat publicul şi intelectualii din Hexagon cu cele două volume ale sale, fiind supranumit „noul Cioran“) face un apel disperat pentru a se rezolva situaţia mamei sale, văduva marelui compozitor Anatol Vieru. Aceasta suferă, alături de ceilalţi locatari ai clădirii din Ştirbei 68, de frig în aceste luni deja de iarnă, şi asta nu din cauza unor probleme materiale, ci din cauza unui blocaj juridic-administrativ, tipic pentru neaplicarea/neexecutarea legii şi a hotărârilor judecătoreşti în România.

Adulat în Franţa, ignorat în România

Plecat în Franţa încă din anii ’80 („obsedantul deceniu“ al comunismului românesc, care, iată, are şanse să se întoarcă), Andrei Vieru şi-a construit acolo o carieră prodigioasă, uimindu-i pe francezii get-beget, din ţara lui Voltaire, mai întâi cu formidabila lui tehnică pianistică, apoi, în deceniul din urmă, şi cu talentul său de scriitor, prin două fulminante volume de eseuri, care i-au adus numeroase premii literare şi cronici pozitive („noul Cioran“ este eticheta pe care franţuzii au început să i-o lipească acestui alt „paysan du Danube“). S-a întors temporar în România, în primul rând pentru a avea grijă de mama sa, văduva compozitorului Anatol Vieru, acum în vârstă de 92 de ani, şi a rezolva situaţia care tergiversa a imobilului din Ştirbei, la care s-au făcut construcţii, „îmbunătăţiri“, ilegale (considerate de justiţie ca atare). Dar... surpriză! Aici s-a lovit de încăpăţânare şi un zid de beton, mai ceva ca Zidul Berlinului care se zice c-a căzut.

Deşi justiţia a dat dreptate asociaţiei de locatari ai blocului (care mai e şi clădire de patrimoniu, deci cu atât mai mult ar trebui să i se acorde atenţie de către autorităţi), după cum se ştie în România nu există aşa-numita putere executorie, prin urmare hotărârile (definitive!) judecătoreşti rămân literă moartă pe hârtie, dacă nu există mijloace de a le aplica (sau nu există interes pentru aşa ceva). Vieru recunoaşte că nu ar fi apelat la acest act public disperat, dacă ar fi întâlnit o minimă bunăvoinţă din partea tuturor instituţiilor cărora li s-a adresat. Practic, această „scrisoare deschisă“, gest in extremis, este ultima şansă de a se rezolva situaţia văduvei Vieru, de supravieţuire, ţinând cont că lunile reci sunt de-abia la început.

„Iarba-fiarelor“, capăt de acuzare

„În plin centrul Bucureştiului – mai precis în imobilul de 7 etaje cu două scări situat în strada Ştirbei Vodă la nr. 68 –, cineva care s-ar zice că posedă iarba-fiarelor a hotărât să scoată din uz sistemul de încălzire a blocului şi, totodată, a apei calde“,

descrie situaţia autorul scrisorii. Vieru anexează un fragment din hotărârea judecătorească definitivă: „Din acea dată, pârâtul a interzis accesul asociaţiei de proprietari şi al administratorului blocului la contorul de gaze comun al blocului, îngrădind cu geam termopan toată terasa blocului. La aceeaşi dată pârâtul Dan Petcuţă a pretins a fi simţit scurgeri de gaze în incinta spaţiului comercial, sistând furnizarea cu gaze către toţi proprietarii blocului. Lucrările întreprinse de către Petcuţă Dan de îngrădire a terasei pe care este situat contorul de gaze al clădirii au continuat, fără a beneficia de o minimă aparenţă de legalitate“.

Prin urmare, „ca urmare a situaţiei create, mama mea în vârstă de 92 de ani, văduva lui Anatol Vieru, unul dintre cei mai importanţi compozitori români de după George Enescu, laureat printre altele al Premiului Herder, al Premiului Reine Marie-José şi al Fundaţiei Serge Koussevitzky, locuieşte acolo de peste două luni în frig şi fără condiţii sanitare elementare“, avertizează Andrei Vieru.

„Justiţia a fost sesizată, verdictele sunt favorabile Asociaţiei locatarilor din strada Ştirbei Vodă 68, dar căldură tot nu este“,

comentează cu amărăciune acesta.

Un nou „Caracal“?

În final, pianistul trage un dramatic semnal de alarmă: „Mă întreb: ce aşteaptă autorităţile naţionale şi municipale care sunt de multă vreme la curent cu samavolnicia despre care vă vorbesc?

Să se creeze un nou caz asemănător cu cazul "Caracal", care, din cauza tergiversărilor autorităţii publice, a condus la tragedia care astă-vară a zguduit România?

Vă rog să binevoiţi a dispune toate măsurile necesare pentru ca în 24 de ore cel mai scurt timp văduva lui Anatol Vieru si ceilalţi locatari ai imobilului să poată continua să trăiască în condiţii normale“.

În ce priveşte specificul clădirii istorice din centrul Capitalei, „cert este că e o clădire Art Déco (anii 1930-1940), proiectată de arhitectul Octav Doicescu, cel care a proiectat şi Opera Română“, spune Vieru. „După cum bine se ştie, în lipsa unei încălziri corespunzătoare, clădirea riscă să se degradeze. Despre sluţirea acestei bijuterii a arhitecturii bucureştene prin termopane instalate inoportun şi ilegal de către inşii care se află la originea situaţiei în cauză, mediile de informare au vorbit deja“, mai adaugă autorul.



O carieră prodigioasă

Andrei Vieru (n. 1958) a urmat studii de pian la Conservatorul din Bucureşti, ca elev al lui Dan Grigore, şi cursuri de interpretare cu Carlo Zecchi, Lev Naumov şi Philip Herschkowitz. Din 1988 s-a stabilit la Paris. A susţinut concerte şi recitaluri atât în Franţa, cât şi în Germania, Marea Britanie, Belgia, Italia, Spania, Republica Cehă. Socotit de critica muzicală un formidabil interpret al lui Bach, a înregistrat pentru prestigioase case de discuri Variaţiunile Goldberg, Arta Fugii, Clavecinul bine temperat, dar şi Beethoven (Variaţiunile Diabelli) sau Mussorgski (suita Tablouri dintr-o expoziţie). Când nu cântă la pian, Andrei Vieru pictează, face cercetări în domenii ale matematicii precum teoria sistemelor dinamice şi teoria numerelor sau scrie. A publicat eseuri în reviste din Franţa: NRF, Magazine Littéraire, Cahiers de l’Herne, dar şi din România: Idei în dialog, Dilema, Observator cultural. În 2007 debutează la editura Seuil cu volumul Le gai Ecclésiaste, pe care critica franceză îl primeşte elogios, subliniindu-i puritatea limbii şi descendenţa cioraniană. În 2013 publică la editura Grasset volumul Éloge de la vanité, pentru care primeşte în anul următor premiul Casanova (atribuit autorilor europeni care scriu direct în franceză).

Citeşte şi:

Pianistul şi eseistul Andrei Vieru: „Nu-mi place să mângâi publicul pe creştet“ – interviu în „Adevărul“ cu Andrei Vieru, cu ocazia unui concert susţinut la Ateneul Român în anul 2014

Care-i cea mai „deşartă deşertăciune“? – cronică de autor la volumul „Ecleziastul vesel“ al lui Andrei Vieru, publicat de editura Curtea Veche în 2014

Andrei Vieru
Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite