Scrisoare fără răspuns pentru Dacian Cioloş de la Ordinul Arhitecţilor. Chestiunea patrimoniului construit, una „de interes naţional“ pentru arhitecţi

Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), a declarat că instituţia pe care o conduce face calcule privind pierderile financiare cu care se confruntă România, din cauza faptului că nu este pus în valoare patrimoniul, dar şi că nu a primit încă un răspuns din partea prim-ministrului Dacian Cioloş, la scrisoarea transmisă vineri, privind luarea de măsuri pentru salvarea patrimoniului construit.

Arhitectul spune că trebuie urmărită experienţa altor ţări şi că, din cauza unei gândiri superficiale, statul nu investeşte în reorganizarea Direcţiilor de Cultură şi în a unor organisme care ar trebui să se ocupe de funcţionarea corectă a Patrimoniului.

În plus, el menţionează că procedurile pentru clasarea monumentelor trebuie simplificate. ”Procedurile trebuie simplificate, să poată fi folosite în timp util. Timpul învinge monumentele”, a spus arhitectul.

Şerban Ţigănaş aseamănă problemele Patrimoniului cu cele din Sănătate. ”Înţelegem că acum este un vid de capacitate în instituţii. Vrem să fie luate măsuri de urgenţă, dar şi ca statul român să nu se bazeze pe voluntariatul unor profesii la nesfârşit”, a declarat preşedintele OAR pentru agenţia de presă News.ro.

El spune că trebuie asigurată capacitatea de lucru în domeniul Patrimoniului, iar personalul public care desfăşoară activităţi în această zonă trebuie să fie specializat.

”Astăzi, încercăm să demonstrăm prin calcule care este dimensiunea economică a unui Patrimoniu care funcţionează complex - turistic, social -, cât de mulţi bani se pierd dacă nu se pune în valoare. Dacă am socoti că am avea nişte organisme publice care acţionează corect, economia ar primi o infuzie”, a declarat Şerban Ţigănaş.

Arhitectul a dat exemplu Festivalul ”George Enescu” şi Jocurile Olimpice, de pe urma cărora nu se câştigă doar din vânzarea de bilete.

”Festivalul «Enescu» înseamnă mai mult decât biletele rupte la sală. La fel şi o Olimpiadă. Jocurile Olimpice presupun câştiguri mari, iar Patrimoniul este o Olimpiadă perpetuă”, a mai spus el.

Ordinul Arhitecţilor din România îi solicită lui Dacian Cioloş să ia măsuri privind protecţia patrimoniului construit

Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) a transmis, vineri, o scrisoare prim-ministrului Dacian Cioloş, prin care solicită luarea de măsuri de deblocare şi optimizare a cadrului de protecţie a patrimoniului cultural construit, conform Strategiei de Apărare Naţională din aprilie 2016, care recunoaşte patrimoniului ca obiectiv de interes naţional.

În scrisoarea semnată de Şerban Ţigănaş, preşedinte al OAR, se atrage atenţia asupra situaţiei critice în care se află patrimoniului construit, cauzată de demolările nejustificate, abandonul deliberat sau intervenţiile abuzive.

Între cauzele semnalate de arhitecţi, care au dus la situaţia actuală, ”blocând demersul de protecţie a patrimoniului şi calitatea spaţiului urban”, se numără lipsa unor politici publice coerente de protecţie şi integrare a patrimoniului precum şi carenţe legislative, cu impact negativ asupra identităţii comunităţilor şi a cadrului construit.

”Regulamentele urbanistice slabe calitativ şi politicile administrative arbitrare au devalorizat fondul construit în favoarea intervenţiilor noi, fără o calibrare a funcţiilor, necesităţilor şi identităţii oraşului”, se arată în scrisoare.

În plus, lipsa interesului factorilor de decizie de a rezolva problema subdimensionării şi a deprofesionalizării resurselor umane şi financiare a instituţiilor cu atribuţii în protecţia patrimoniului au dus la calitatea slabă a proiectelor şi acţiuni ilegitime asupra patrimoniului, mai spun reprezentanţii OAR, dând exemplu decopertarea ornamentelor, reconstrucţii fanteziste, butaforii, demolare, mutilare şi distrugere a clădirilor.

În scrisoarea OAR mai este semnalată şi discrepanţa dintre avizele Direcţiilor de Cultură şi autorizaţiile emise de administraţia publică locală, care favorizează dezvoltarea derogărilor ilegale şi, nu în ultimul rând, presiuni şi conflicte de interes pentru obţinerea avizelor din partea Ministerului Culturii sau a serviciilor acestora, rămase fără suport juridic şi forţă de decizie.

Membrii OAR propun rediscutarea procesului de descentralizare iniţiat de Guvern, care doreşte transferarea competenţelor Direcţiilor de Cultură de sub jurisdicţia Ministerului Culturii în subordinea Consiliilor Judeţene.

”Dorim să analizăm mai detaliat riscurile acestei decizii administrative, care a fost semnalată ca fiind inoportună încă din 2013 de Consiliul Internaţional al Siturilor şi Monumentelor Istorice”, se mai arată în document. ”Evidenţa patrimoniului este o chestiune care ţine de Ministerul Culturii, iar buna funcţionare a acesteia se bazează pe principii de funcţionare apolitice”.

Pe 11 iulie, a debutat seria de întâlniri de lucru săptămânale pentru Salvarea Patrimoniului Construit dintre reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România şi cei ai Institutului Naţional al Patrimoniului. la prima întâlnire s-a stabilit calendarul modificării normelor de clasare a imobilelor istorice, în sensul simplificării procedurilor şi îmbunătăţirii metodologiei de clasare.

Un nou secretar de stat pentru patrimoniu: arhitectul Oana Bogdan

Arhitectul Oana Bogdan (foto dreapta) a fost numit secretar de stat la Ministerul Culturii, potrivit deciziei prim-ministrului Dacian Cioloş, publicată, luni, în Monitorul Oficial. La sfârşitul lunii iunie, Mihai Ghyka a cerut eliberarea din funcţia pe care o deţinea în cadrul ministerului.

Oana Bogdan este arhitect, unul dintre cei doi parteneri care au fondat, în 2007, Biroul de arhitectură Bogdan & Van Broeck din Bruxelles, Belgia.

Este absolventă a Universităţii de Arhitectură şi Urbanism ˮIon Mincuˮ (Bucureşti, 2003) şi Henry van de Velde Higher Institute of Architectural Science, University of Antwerp, Faculty of Design Sciences (2002, Belgia), potrivit prezentării de pe site-ul Uniunii Arhitecţilor.

Pe 25 iunie, premierul Dacian Cioloş a semnat eliberarea, la cerere, din funcţia de secretar de stat în Ministerul Culturii a lui Mihai Ghyka. Mihai Ghyka s-a ocupat de proiectul ”Cuminţenia Pământului”.

Într-un interviu acordat agenţiei de presă News.ro, ministrul Culturii Corina Şuteu afirmase  că nici Vlad Alexandrescu, fost ministru al Culturii, şi nici Mihai Ghyka nu au dorit să se ocupe exclusiv de campania de subscripţie publică pentru opera lui Constantin Brâncuşi.

Mihai Ghyka, în vârstă de 45 de ani, descendent al ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Ghica, a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, pe 24 decembrie 2015. În trecut, el a ocupat funcţii de conducere în companii private importante, precum Bergenbier şi Vodafone.