„A doua Biblie“, pentru prima oară în română, lansată azi în Aula BCU de către filosoful Andrei Pleşu

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Volumul „Patericul Mare. Apoftegmele părinţilor pustiei. Colecţia tematică“, publicat recent de Editura Bizantină, va fi lansat azi, 15 iunie, de la ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, prezentat de Andrei Pleşu şi traducătorul său, pr. Constantin Coman, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă. Traducerea integrală în română este o impresionantă lucrare ştiinţifică, pe un text fundamental al creştinismului.

Zilele acestea a apărut, pentru prima dată în limba română, în tălmăcirea Pr. Prof. Constantin Coman, o carte de referinţă pentru lumea creştină (şi nu numai): „Patericul Mare. Apoftegmele părinţilor pustiei. Colecţia tematică“ (Editura Bizantină). Monument literar al patrimoniului universal, născut acum aproximativ 1.500 de ani, colecţia tematică a „Apoftegmelor părinţilor pustiei“ este abia acum tradusă integral pentru publicul românesc. Ea a circulat, însă, şi a fost cunoscută publicului de peste tot în ediţia franceză (începând cu 1993) şi în aceea greacă (1994). Impresionantă nu doar prin conţinut, ci şi prin dimensiuni (peste o mie de pagini), lucrarea a apărut, la noi, într-un singur volum (ceilalţi editori au preferat publicarea în trei, respectiv patru volume, ambele fiind ediţii bilingve), în excelente condiţii tipografice, şi va fi lansată miercuri, 15 iunie, începând cu ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“, avându-l ca invitat pe Andrei Pleşu.

Pr. Prof. Constantin Coman, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, traducătorul Apoftegmelor..., explică, limpede, că „lucrarea este foarte importantă pentru orice om, aparţinător oricărei epoci şi oricărei culturi, dar mai ales celei creştine, pentru că sondează resorturile, sensurile raţiunile ultime ale existenţei din perspectiva creştină (...), cheia fiind, evident, una teologică, adică una care îl ia în calcul pe Dumnezeu în toate”. Deşi e vorba de o carte esenţială a literaturii creştine, a doua cea mai citită carte după Biblie, traducătorul subliniază şi valoarea ei practică, pedagogică, fapt care o transformă într-un instrument indispensabil vieţii creştine: „este nu un manual teoretic de viaţă, ci unul practic (...), cea mai completă filozofie creştină practică, aplicată, (...) o filozofie de viaţă întrupată până în cele mai mici detalii”, care adresează omului o provocare fundamentală, majoră: „chemarea omului de a trăi la vârf, la măsura deplinătăţii”. Ce poate găsi, la modul concret, cititorul în această colecţie de proverbe, aforisme, povestiri, învăţături despre viaţa spirituală şi principiile ascetice şi monahale, atribuite primilor pustnici şi călugări care au vieţuit în deşertul Egiptului, precum şi în Sinai şi Palestina? Răspunsuri la întrebări, la tot felul de întrebări, pe care omul şi le pune neîncetat, căutând „împlinirea existenţială, fericirea, bucuria, pacea adevărată”, ne lămureşte Pr. Prof. Constantin Coman:

„Întrebările fundamentale ale omului şi mai ales cele care privesc modul sau calea de împlinire a aspiraţiilor umane îşi găsesc în Pateric răspunsuri complete, la măsura deplinătăţii, întărite de puterea exemplului”.

Şi deşi răspunsurile la această unică, esenţială întrebare - Ce să fac? Cum să fac? - sunt „foarte diverse, toate verificate în viaţă”, adevărul este unul singur: „logica iubirii, a iubirii adevărate este raţiunea ultimă care dă temei filosofiei de viaţă a pustnicilor”. Volumul este cu atât mai util, într-o epocă de risipiri şi rătăcire, cum e aceea pe care o trăim, şi lectura lui poate fi revelatoare şi ziditoare. „(Citind această carte), omul de astăzi, prin urmare şi românul – precizează Pr. Prof. Constantin Coman - va constata că cel mai adesea este angajat pe o direcţie existenţială în sens contrar cu cea indicată de înţelepciunea şi viaţa părinţilor pustiei. Patericul este un strigăt profetic, mustrător, extrem de puternic la adresa modului nostru de viaţă, la adresa unei omeniri care pare că-şi caută împlinirea şi fericirea în direcţia greşită, chiar în sens contrar”.



Redactate, de obicei, sub forma unei conversaţii între un călugăr mai tânăr şi părintele său spiritual, sau sub forma unor sfaturi de viaţă cu miez epic, date pelerinilor, ceea ce le face mai accesibile publicului larg, Apoftegemele au circulat, cu începere din secolul al V-lea d.Hr., în diverse forme şi colecţii şi au fost extrem de populare în lumea creştină timpurie. „Patericul, subliniază Pr. Prof. Coman, este un fel de continuare a Bibliei. Dacă Biblia consemnează în prim-plan şi în rezumat manifestarea iubirii lui Dumnezeu pentru oameni, Patericul consemnează răspunsul de iubire al oamenilor la iubirea lui Dumnezeu. La declaraţia de iubirea a lui Dumnezeu, întărită şi pecetluită de sacrificiul suprem al Fiului, omul răspunde cu aceeaşi măsură, a iubirii totale, a dăruirii totale. Patericul, ca de altfel şi alte corpusuri literare creştine, confirmă faptul esenţial că omul este în măsură să răspundă iubirii lui Dumnezeu cu aceeaşi măsură”. Lecturi esenţiale pentru omul creştin, pentru şi despre viaţă, „Evanghelia şi Patericul reprezintă ceva pentru cel interesat de sensul ultim al existenţei şi de împlinirea lui, dar în egală măsură, reprezintă un nepreţuit ajutor pentru ieşirea din cea mai simplă încurcătură de viaţă”.

Convenţia textuală a acestor texte este una obişnuită în Antichitate: aceea a apoftegmelor. Dicţionarul explicativ al limbii române ne spune că avem de-a face cu un cuvânt grecesc, preluat în limba română pe filieră franceză, şi însemnă zicere, sentinţă importantă, maximă etc. „Patericul – explică Pr. Prof. Coman - este o astfel de culegere de ziceri, istorisiri, scurte sau mai lungi dialoguri, care au intra în memoria istorie datorită forţei cu care transmite un adevăr sau altul, un aspect sau altul privitor al viaţa omului. Apoftegmele Părinţilor pustiei vin din cea mai înfloritoare epocă a vieţuirii în pustie, adică din pustia Egiptului în secolele IV-V. Este vorba despre un fenomen, la vreme aceea de masă, dacă ţinem seama că vorbim de mii şi zeci de mii de pustnici, vieţuitori în singurătate sau în obşti”.

Datând din primele secole de după Hristos, apoftegmele au circulat, iniţial, sub formă orală, în limba coptă, o variantă a egiptenei vechi, o primă variantă scrisă fiind atestată abia la sfârşitul secolului al IV-lea d. Hr. Pr. Prof. Coman comentează cu subtilitate de filolog chestiunea limbii în care au fost formulate aceste apoftegme: „Putem spune că limba originală a apoftegmelor a fost limba greacă, cea după care am făcut şi eu traducerea. Este adevărat că în faza lor de circulaţie orală multe din apoftegme au circulat în limba coptă. Avem însă apoftegme şi din spaţiul palestinian şi din cel sirian, ca şi din alte spaţii. Primele colecţii de apoftegme, atât cea alfabetică, cât şi cea tematică se realizează, însă, în limba greacă. Ca operă literară, aşadar, apoftegmele circulă de la început în limba greacă. De altfel, primele corpusuri mai importante de apoftegme sunt realizate de doi scriitori şi teologi de seamă de limbă şi cultură greacă, Evagrie Ponticul şi Ioan Casian. Tradiţia manuscrisă păstrează apoftegmele de la început în limba greacă şi în traducere latină, făcută după originalul grec”.

patericul

Pentru a înţelege importanţa acestei apariţii editoriale – o variantă integrală a Patericului Mare, pe care publicul românesc o cunoaşte doar parţial, în mai multe ediţii succesive, cu începere din 1828, sub titlul de Pateric sau Patericul egiptean  - traducătorul Pr. Prof. Constantin Coman (foto dreapta) ne-a explicat istoria (nu doar literară) a acestor scrieri: „apoftegmele au circulat dintru început în două colecţii, una alfabetică şi una tematică sau sistematică. În cea alfabetică apoftegmele sunt aşezate pe autori, iar autorii sunt aşezaţi în ordinea alfabetului grecesc. În cea tematică, apoftegmele sunt aşezate pe teme, sunt sistematizate în funcţie de conţinut în douăzeci şi una de teme ( în unele variante) sau douăzeci şi două (în alte variante). Deşi tradiţia manuscrisă confirmă circulaţia paralelă a celor două colecţii până la apariţia tiparului, epoca tiparului impune colecţia alfabetică, fiind o formă mai practică, mai scurtă şi mai accesibilă. Colecţia sistematică a fost publicată recent (începând cu 1993) în două ediţii bilingve, la Paris (limba greacă şi limba franceză) şi la Tesalonic (limba greacă veche şi limba greacă nouă). În limba română s-a tipărit, până acum tot colecţia alfabetică, pentru prima dată în 1828 (ediţia mitropolitului Grigorie Dascălu). Motivul întârzierii este, aşadar, lipsa unei ediţii tipărite a textului original”.

Pr. Prof. Constantin Coman, care a lucrat ani de zile la traducerea acestei lucrări monumentale pentru cultura lumii, o numeşte „cea mai autorizată erminie asumată a Evangheliei”, altfel spus „explicarea în fapt, în modul de viaţă concret a Evangheliei”. Patericul nu este o colecţie de comentarii ale textelor scripturistice, ci o aplicare a preceptelor existente în ele.

constantin coman foto radu sandovici
„Părinţii Pustiei urmează Evanghelia la propriu, cu credincioşie maximă, rânduindu-şi vieţuirea la modul absolut după reperele ei. Spune Mântuitorul Hristos  în Evanghelie: ‹‹Nu vă îngrijiţi ce veţi mânca sau ce veţi bea şi cu ce vă veţi îmbrăca, pentru că Tatăl vostru cel din ceruri vă va purta de grijă, aşa cum poartă păsărilor şi plantelor››? Ei bine, ei se încredinţează acestui cuvânt şi merg să vieţuiască în pustie, încredinţându-se la modul absolut purtării de grijă a lui Dumnezeu, verificând în practică adevărul cuvintelor Evangheliei. Spune Mântuitorul Hristos în Evanghelia Sa: ‹‹Cine iubeşte pe tatăl său sau pe mama sa mai mult de cât pe Mine nu este vrednic de Mine››?! Părinţii Pustiei se leapădă de tata şi de mama, de rudenii şi de prieteni, pentru a se angaja într-o relaţie desăvârşită de dragoste cu Dumnezeu Însuşi.

Spune Mântuitorul: ‹‹Nu judeca››?! Ei respectă desăvârşit această poruncă, reuşind să evite judecata aproapelui chiar şi când sunt martori unor păcate şi fărădelegi grele. Spune Mântuitorul că jugul Lui, adică asumarea Crucii şi a suferinţelor până la moarte, este uşor, de fapt, şi eliberator, mângâietor, şi este mult mai chinuitor, dar mai ales sigur perdant jugul bătăliei pentru supravieţuire şi supremaţie?! Părinţii Pustiei îşi fac un mod de viaţă din răbdarea în suferinţe şi mai ales din răbdarea în faţa ofensivei egoiste a semenilor (nedreptăţi, batjocură, păgubiri), ajungând la iubirea vrăjmaşilor. Aşa se întâmplă cu toate poruncile Evangheliei, care, adesea, par oamenilor greu sau imposibil de împlinit. Părinţii Pustiei răspund cu măsura deplinătăţii provocărilor Evangheliei Mântuitorului Hristos şi confirmă că aceasta este calea spre împlinirea existenţială, spre atingerea vârfului existenţei, spre dobândirea împlinirii, a fericirii reale, în timp ce calea bătăliei cu ceilalţi pentru supravieţuire este calea neîmplinirii şi a eşecului existenţial, a tristeţii şi morţii”.

Am vrut să ştim, la finalul dialogului cu Pr. Prof. Constantin Coman, ce a însemnat lucrul la traducerea unei lucrări de asemenea dimensiuni şi de o atât de mare importanţă. Răspunsul a fost unul plin de entuziasm: „a fost o reala binecuvântare să stau în atmosfera Părinţilor Pustiei câţiva ani cât a durat traducerea şi editarea apoftegmelor. Au fost şi pentru mine o adevărată revelaţie. Eu sunt de formaţie biblist, mă ocup cu studiul Sfintelor Evanghelii, şi de aceea am fost frapat de unitatea şi continuitatea dintre Evanghelia Mântuitorului Hristos şi apoftegmele părinţilor pustiei. Am descoperit universul Patericului care este la fel de profund şi de necuprins ca cel ale Dumnezeieştilor Evanghelii. Încercând să surprind într-o sinteză lumea Patericului, am constat că acest lucru este imposibil şi că, încercarea de a comenta Patericul poate produce volume nesfârşite de comentarii, aşa cum au produs şi produc în continuare Sfintele Evanghelii”.

Volumul „Patericul Mare. Apoftegmele părinţilor pustiei. Colecţia tematică“ a fost recent publicat în condiţii tipografice bibliofile (hârtie specială, copertă pânzată, toc de carton) şi va circula pe piaţă la preţul de 175 de lei. El se găseşte în mod special la Librăria Bizantină (Bibescu Vodă 20), care deţine dreptul de difuzare, alături de Editura Bizantină.

Citeşte şi: „Mai rea decât lăcomia pântecelui este trufia minţii“ - interviu „Adevărul“ cu părintele Constantin Coman

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite