Spiritualitate

articolul anterior articolul urmator

Despre Eminescu...

3
15 Jun 2019 12:18:16
Alexandru Cristian
Statuia lui Mihai Eminescu de pe faleza Constanţei
Statuia lui Mihai Eminescu de pe faleza Constanţei

Eminescu poet naţional şi universal de o mare amplitudine intelectuală şi de un enciclopedism rar întâlnit, o dovadă a acestei erudiţii sunt cele 44 de caiete (acum în fondul Academiei Române) pe care Noica le numea miracolul culturii române. Eminescu a devenit mit sau a fost facut mit? O întrebare care a iscat multe răspunsuri care la rândul lor au dus la şi mai multe întrebări.

Mitul Eminescu este format dintr-un interesant binom: mitologic şi mitologizat.Primul cuvânt se referă la omul care a devenit un mit al doilea la opera sa care este temelia şi filonul central al mitului.Poetul este privit ca Demiurgul literaturii române, fondatorul limbii literare române.

Demitizarea poetului a început când s-a descoperit că opera sa este formată şi din altceva în afară de poezie.Unul dintre marii ziarişti ai istoriei noastre este Mihai Eminescu, poate cel mai mare.Articolele sale sunt pline de idei politice de primă însemnătate pentru epoca în care a trăit, începutul modernizării României. Acuzaţiile de xenofobie, anti-semitism, naţionalism patriotard au fost prezente încă din perioada când activa ca ziarist la Timpul, între anii 1877-1883. Acuzaţia este una gravă care şi acum apasă asupra spiritului poetului.Manifestările sale de revoltă nu au fost îndreptate împotriva unor popoare, ci a unor idei, ca o paranteză referitoare la ura sa faţă de greci reamintesc că marele său prieten Ion Luca Caragiale era de origine greacă.

Noua dimensiune a mitului eminescian trebuie sa fie una nu îndreptată asupra omului şi operei ci a ideilor pe care le-a promovat.Să nu uităm că orice popor are parte de trădătorii, mişeii şi hoţii săi, iar Eminescu a acuzat hoţia, micimea, ignoranţa, suferinţa provocată de oameni altor oameni. Opera sa este străbătută de o lumină pur umanistă.El nu este nici naţionalist, nici anti-semit, nici xenofob, cei care îl acuză de acest lucru fac un mare păcat ignoră dimensiunea universală a umanismului, iar Eminescu are o dimensiune universală, din India până pe malurile Rinului. O altă dimensiune importantă a mitului eminescian este dimensiunea socială şi capacitatea de educare. Spiritului eminescian este străbătut de valori române care sunt în concordanţă cu valorile tuturor popoarelor ce au conştiinţă istorică: cultul eroilor şi al ruinelor, folclor, mituri fondatoare şi istorie.

Este drept că foarte mulţi istorici, în secolul în care trăim, dar şi diverşi specialişti aferenţi vor accentua fenomenul demitizării istoriei. Vreau să trag un semnal de alarmă, miturile nu au făcut rău ci utopiile. Este drept utopiile se construiesc cu mituri, dar nu trebuie să permitem fabricarea unor mitologii periculoase, în cazul de faţă anti-semitismul eminescian.Numai o scurtă privire prin vasta sa opera poetică şi nu numai ne subliniază profunda cunoaştere a Bibliei şi a civilizaţiei evreieşti.

Eminescu nu ar trebui caracterizat prin mit ci prin geniu, dar cum mai degrabă se naşte o nouă galaxie de cât un geniu(parafrazându-l pe marele poet) geniul este mitic nu şi mitologizat.Mitologizarea este o manipulare a faptelor într-un interes privat, a faptelor şi acţiunilor cu orice fel de caracter.Eminescu nu trebuie mitologizat, ci transformat în Mit Fondator al culturii române. Nu credeam să învăţ a muri vreodată, iată că acest genial vers ne explică natura fiinţei poetului, un geniu trebuie să aibă cunoaşterea absolută, iar absolutul se găseşte doar în abisul morţii, în noaptea eternă, în visul universal al liniştii, în Parnasul etern al poeţilor, în Rai.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Papa Raţă
15.06.2019, 14:16:58

Galaxia în care a răsărit și străluce Luceafărul nostru, Mihai Eminescu se numește Limba Română - Patria în care s-a născut Nichita Stănescu, Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Tudor Arghezi...

Camelian Propinatiu
15.06.2019, 19:07:48

E greu doar de pe net. De cautat in biblioteci: George Calinescu - Viata lui Mihai Eminescu; Ioan Slavici - Amintiri; George Calinescu – Opera lui Mihai Eminescu, 7 volume interbelice; Zoe Dumitrescu-Busulenga – Eminescu. Viata, Creatie, Cultura; Constantin Noica – Eminescu sau gânduri... Românii regali erau mult mai bine plasati si mai patrioti decât cei din postromânism, sa-l înteleaga.

Stoica Avram
19.06.2019, 22:17:31

Domnule Alexandru Cristian, specialist în istorie, securitate, apărare! Despre semnele de punctuație în Limba Română… Punctul marchează și pauza între propoziții/fraze(sunt zece astfel de greseli, de redactare). „ Evreii, ei cari’n presă au fost contra creștinilor, ei cari ne-au batjocorit pe noi, pe Sîrbi, pe Ruși, ei, cari prin jurnalistica lor fățarnică și mincinoasă ne numesc semi-asiatici, semi-barbari. „Concedem că între acești 600.000(lipitori-evrei) va fi unul la sută, care să producă ceva prin sine și să ție la țară și popor, dar cînd în țară avem 700.000 de lucrători, care produc, țăranii, nu ‘nțeleg alături cu aceștia 600.000 de speculanți ai productelor, în cît fie care Evreu să trăiască din precupețirea muncii unui singur țăran romîn. Drepturile d-nialilor civile și publice nu ‘nseamnează decît dreptul de a exploata poporul nostru în bună voe. Plece 99 procente în America să-și cîștige acolo prin muncă productivă pînea de toate zilele și atunci cu cei ce vor rămînea ne vom împăca ușor… .”(pag. 479) „C’un cuvînt Evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu muncește;iar traficul și scumpirea artificială a mijloacelor de trai nu este muncă, și aproape numai într’aceasta consista a Evreului. Evreul nu cere , ca clasa de mijloc din secolul al XVII-lea, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, nici-odată producător și de sigur că numai cu foarte rară excepție se va găsi într’adevăr cîte un Evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară Romînul sau Germanul sau Cehul, nici-odată Evreul. El reprezintă concurența nesănătoasă a muncii rele, superficiale cu munca dreaptă și temeinică. „Eftin și rău” e deviza Evreului, pînă ce ruinează pe lucrătorul creștin, „scump și rău” e deviza lui, cînd rămîne stăpînul pieții.”(pag. 481) M. EMINESCU, prefață A.C.CUZA; Iași, în ziua Înnălțărei Domnului, 1914.