Spiritualitate

articolul anterior articolul urmator

Diferenţe între religia ortodoxă şi cea reformată

100
3 Jun 2015 07:09:08
Eugen Tănăsescu
Spre deosebire de ortodocşi, calvinii au doar cinci sărbători religioase: Adventul, Crăciunul, Intrarea în Postul Paştelui, Paştele (sărbătorit odată cu catolicii) şi Rusaliile
Spre deosebire de ortodocşi, calvinii au doar cinci sărbători religioase: Adventul, Crăciunul, Intrarea în Postul Paştelui, Paştele (sărbătorit odată cu catolicii) şi Rusaliile

Există pe Internet opinii care susţin că Ortodoxia ar trebui reformată. Ele sunt reflectarea unui fenomen mult mai amplu: transformarea unei religii pe placul oamenilor. În acest fel s-a ajuns ca, în numele lui Hristos, actualmente să existe, recunoscute de Stat, 15 culte şi o organizaţie religioasă. Dintre ele, unul se cheamă chiar aşa: Biserica Reformată din România. Care sunt principalele diferenţe între religia ortodoxă şi cea reformată?

Pentru a înţelege deosebirile dintre ortodocşi şi reformaţi, trebuie să înţelegem contextul istoric al apariţiei lor. Ortodoxia afirmă că ziua de naştere a Bisericii este ziua Pogorârii Duhului Sfânt, la 50 de zile după Învierea lui Hristos, întemeietorul Bisericii, din anul 33. Biserica Reformată are ca întemeietor pe Jean Calvin (1509-1564), care s-a inspirat din ideile de reformă ale catolicismului, elaborate de Martin Luther, părintele Protestantismului, şi le-a răspândit cu precădere în Elveţia, Franţa, Olanda, Ungaria şi Scoţia. De altfel, calvinismul este una din cele trei direcţii ale Reformei Protestante, alături de luteranism şi anglicanism.

Diferenţe între religia ortodoxă şi cea reformată: învăţătura de credinţă

Fiind bazat pe Protestantism, calvinismul îşi însuşeşte marile idei ale Reformei Protestante, alături de care Calvin îşi aduce propria viziune, expusă în „Instituţia (doctrina) credinţei creştine” tratat de teologie dogmatică tipărit în 1536. Apoi, calvinismul îşi va sistematiza învăţătura în două documente de bază: „Catehismul de la Heidelberg” (1563) şi „A doua confesiune helvetică”(1566). Mai târziu, acestora li s-a adăugat „Cele cinci puncte ale calvinismului”: Depravarea totală, Alegerea necondiţionată, Ispăşirea limitată, Harul irezistibil, Perseverenţa sfinţilor.

Ortodoxia îşi mărturiseşte învăţătura pe larg prin intermediul Catehismului Ortodox (apărut în diferite limbi şi ediţii) şi. mai restrâns, prin intermediul Mărturisirilor de credinţă, care sintetizează catehismul. Dintre acestea, cel mai important este Crezul niceo-constantinopolitan (cunoscut şi sub forma populară Crezul sau Simbolul credinţei). Remarcăm şi o „Mărturisire de credinţă” elaborată de Sinodul panortodox de la Iaşi (1642), elaborată de Mitropolitul Kievului, Petru Movilă. De altfel, istoria consemnează polemici teologice importante cu ortodoxia în spaţiul transilvan, predominat de catolici, luterani, reformaţi şi unitarieni, datorită apartenenţei la Imperiul Austriac (ortodoxia era însă tolerată, fiind religia iobagilor români).

Diferenţe între religia ortodoxă şi cea reformată. Mântuirea omului

Sistematizând învăţătura calvină, aflăm care este viziunea acestuia asupra mântuirii omului.

a)    Sola Gratia. Învăţătura calvină se bazează pe predestinaţia absolută. Astfel, păcatul a eliminat din om liberul arbitru, orice posibilitate de îndreptare şi orice putere de a alege binele. De aceea, Dumnezeu a ales înainte de întemeierea lumii şi prin voinţa Sa suverană, pe unii spre mântuire, proces ce este inevitabil. Numai după moarte omul va cunoaşte încă cine a fost mântuit şi cine nu. Astfel apare „sola gratia”, adică omul este mântuit doar prin graţia lui Dumnezeu, deşi Calvin susţinea că Dumnezeu nu este iubitor de oameni. Ortodoxia, dimpotrivă, susţine că păcatul nu a distrus omul în totalitate ci, prin liberul arbitru, omul poate alege să îi urmeze lui Hristos. Mântuirea vine prin jertfa lui Hristos şi prin conlucrarea dintre om şi Dumnezeu, conlucrare ce se manifestă prin credinţă şi fapte bune.

b)    Sola Fide. Consecinţa primară a predestinaţiei absolute este aceea că faptele personale nu mai au nici o însemnătate morală. de aceea, calvinii, ca mai toţi protestanţii, afirmă că doar credinţa ajută la mântuire, faptele bune neexistând. Ortodoxia susţine însă, prin Sf. Ap. Iacov că credinţa „dacă nu are fapte, e moartă în ea însăşi…că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.” (Iacov 2; 17, 24).

c)    Sola Scriptura.  Doar Scriptura conţine adevărurile de credinţă, fiecare interpretându-le în mod personal. În afara Scripturii nu există nimic credibil. Însă, în mod paradoxal, calvinismul recunoaşte deciziile primelor patru Sinoade ecumenice, pe care le consideră exegeză biblică. Ortodoxia susţine însă că alături de Biblie se află şi Sfânta Tradiţie, înţeleasă ca suma învăţăturilor date de Apostoli primilor episcopi, iar aceştia celor de după ei până astăzi, sistematizată în definiţiile Sinoadelor Ecumenice, în scrierile Sfinţilor Părinţi şi în cărţile de slujbă ale Bisericii. În mod practic, Sfânta Tradiţie reprezintă şi o garanţie a interpretării corecte a Scripturii, pentru că ea poate fi şi răstălmăcită.

Diferenţe între religia ortodoxă şi cea reformată: rolul Bisericii

Bazându-se pe Protestantismul derivat din catolicism, calvinismul susţine că Biserica este atât invizibilă, ca şi comuniune a sfinţilor (a celor aleşi), dar şi vizibilă, ca şi adunare a enoriaşilor aceleiaşi comunităţi parohiale. Numărul Tainelor este redus la două (Botez şi Euharistie, care se oferă doar de şapte ori pe an) spre deosebire de şapte în Ortodoxie (Botezul, Mirungerea, Spovedania, Euharistie, Cununia, Hirotonia, Maslul).

Fiind o încercare de reformare a catolicismului, calvinismul nu are cultul Crucii, al icoanelor, al sfinţilor şi al Fecioarei Maria. Slujbele au fost mult simplificate faţă de catolicism, reducându-se doar la cântări, rugăciuni, citiri din Scriptură şi predică, iar postul este aproape inexistent. Mai nou, reformaţii au introdus hirotonia femeii. Clericii reformaţi sunt licenţiaţi în teologie şi sunt aleşi de către comunitate.

Spre deosebire de ortodocşi, care au 12 Praznice împărăteşti şi numeroase cinstiri ale sfinţilor, calvinii au doar cinci sărbători religioase: Adventul, Crăciunul, Intrarea în Postul Paştelui, Paştele (sărbătorit odată cu catolicii) şi Rusaliile. Totodată, calvinismul promovează comerţul şi agricultura, fiind un factor care a favorizat apariţia capitalismului.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Paun Al
3.06.2015, 09:09:02

Religiile crestine , cu aceasi sursa ...Invatatura lui Iisus sunt diferite datorita interpretarilor facute de oameni , in diverse perioade ale istoriei , avand diverse interese , intelegeri diferite despre modul cum trebuie intelese versete , cum trebuie organizata religia , cum sa se desfasoare ritualurile , cum trebuie controlata multimea ....relatia cu Cezarul Cea ce numim astazi ortodoxia de pana la marea schisma, este rezultatul unui proces similar cu procesele naturale de evolutie . In care diverse curente se lupta intre ele si unul iese castigator , "evolueaza ' ca in darwinism . De ex intre curentul gnostic , care punea accent pe cautarea "Imparatiei lui Dumnezeu " in interiorul fiintei noastre spirituale si care nu conditiona accesul la Dumnezeu , la Iisus ... de intermediarii si structurile economico- religioase , a fost eliminat de sistemul religios in care se spunea ca nu poti accede la Dumnezeu decat cu ajutorul intermediarilor , clerul , si a structurilor economico- religioase ... ce necesita tot mai multi bani , bunuri ... Asa ca acum biserica este de fapt o corporatie capitalista , cu un management performant , cu o suprastructura economico- comerciala imensa si cu sute si sute de mii de "traitori de la altar " interesati in perpetuarea si dezvoltarea acestui sistem religios . De el depinde confortul lor material . Daca o varianta de religie este sau nu buna , ar trebui sa ne-o spuna Dumnezeu , Iisus .. si nu "profesionistii religiilor " .

-2 (6 voturi)
Paun Al
3.06.2015, 10:09:42

Mai simplu si mai convingator , in comparatia dintre ortodoxie si crstinismul reformat era sa ne vorbiti despre "roadele " lor sociale , morale , de viata ... in societatile ortodoxe si cele de religie reformata . Criteriul eununtat de Iisus cu privire la proorocii mincinosi ... "Ii veti cunoaste dupa roadele lor " , are un caracrer mai general . O religie , o invatatura , o doctrina , o "taditie " , sau "sfanta traditie " le vom cunoaste dupa "roadele lor " . Daca sunt bune ,daca ne fac bine , daca ne ajuta sa evoluam spiritual , moral , material ... Cu ce ne ajuta practic pe enoriasi , ca pe cler este clar la ce -i ajuta , noul politeism religios ...cu sute si sute de sfinti ( ce devin mai importanti , fac mai multe "minuni "...de cat Iisus ) , cu mii si mii de "chipuri pictate ", si "moaste "...."facatoare de minuni " ca si "traditii " precum "darea gainii peste mormant ", "sfintirea masinilor , barurilor ...etc , etc ?

-1 (5 voturi)
Nicholas Kazan
3.06.2015, 10:56:52

Mai simplu, dragă Păun, trebuie să adresezi chestiunile astea cu ortodoxia mai simplu, mai pe înțelesul a cel puțin 90% din ortodocșii noști, care habar n-au ce iaște aia teologie de care vorbește bădiucul Tănăsescu. Dar când am ajuns la "conlucrarea dintre om și Dumnezeu" am zis gata, asta-i chestie cu schepsis, aici românul nostru cel de toate zilele, care nu-și bagă nasu-n biblie, habar nu are de ce iaște teologia, moțăie în biserică sau se gândește la beția cu amicii, sau poate se uită la vreo fătucă faină din biserică, sau se gândește la nevasta altuia, cu poftă și păcat...românul știe una vorbă dar una bună: Că popa nu face ce zice el popa, Adică!; "conlucrarea dintre om și Dumnezeu" este cam alta, mai degrabă "conlucrare" dintre popă și politician, ce mai, dintre politician și dracu, ceea ce, axiomatic vorbind este și conlucrarea dintre popă și dracu, din cauza ochiului necurat, al banului, bătu-l-ar sfinții de ban, care ban le ia ochii popilor, care popi, în mare parte n-ar fi popi, dacă n-ar exista această "conlucrare", fie vorba-ntre noi, cam drăcească, bine știută, văzută peste tot, tot cu ochii; case popii au, mașini bengoase da, odrasle căpătuite bineînțeles...Auzi, "conlucrare", ha! Cât despre teologii și lucruri dintr-astea de adormit creduli, hai să nu mai îmbuibăm mintea bietului om cu idei și ideologii. I-ai credulului banii, și basta. El/ea va moțăi în continuare, se va închina la popă și va zice da- da, că dacă nu-i programat pentru Reformă, îi programat, în schimb, să meargă cu turma, în timp ce cei care "colaborează" îi poartă cum vor ei, după cum le pică bine și după cum bate interesul, bine înțeles, cel bănesc, restul fiind vorbăraie goală....

+1 (11 voturi)
Vanatorul/d.c.
3.06.2015, 10:41:13

Mitul Mantuirii prin credinta religioasa continua sa fie piesa ce mai grea din artileria propagandei religioase a BOR, piesa cu care servanti echipati in uniforme de camuflaj (sutane) bombardeaza ratiunea tuturor celor dispusi sa le asculte discursul dogmatic retrograd si meschin. In acceptiunea religioasa, "a mantui" inseamna "a ierta sau a obține iertarea pentru păcatele săvârșite, a scăpa de pedeapsa divina", sigur, toate astea pentru a obtine in final.."viata vesnica" in ceea ce se numeste Rai. In realitate, mantuirea nu are legatura nici cu..divinitatea si nici cu imaginarul Rai si cu atat mai putin cu o institutie publica si lipsita total de..discretie precum Biserica, ci cu constiinta fiecaruia dintre noi, care , atunci cand gresim si constientizam greseala, incercam sa reparam acea greseala, din dorinta de a avea ceea ce numim .."constiinta impacata". Mustrarea de constiinta , in masura in care ea exista, e un proces..intim, particularizat, individualizat, functie de educatia, cultura si caracterul fiecarui individ, iar indreptarea, repararea greselilor care determina mustrarea de constiinta e un demers voluntar, liber asumat. Mantuirea Divina si Raiul, sunt doar speculatii ale acestuii proces de constiinta, interpretari aberante si trase pe turta clericilor, iluzii ambalate in supranatural si inzorzonate cu tot fel de citate biblice, din dorinta de a obtine un pret cat mai bun la vanzarea indulgentelor..! In mod real, pe un om cu capul pe umeri si cu mintea la purtator, pe un om cu constiinta, simpla marturisire a "pacatelor", Spovedania, plus vreo cateva matanii, nu-l pot..exonera de..apasarea, de raspunderea si urmarile greselililor lui. Si nici "donatiile" catre popimea vanzatoare de indulgente..! In fata propriei constiinte, esti doar tu si greselile tale, pe cale le poti regreta sau nu, pe care le poti indrepta sau nu..!

0 (10 voturi)
Nicholas Kazan
3.06.2015, 11:11:07

Vai Tigre cum dai cu barosu în Tradiția Românească! și le spui, și le învârți, și te dai, și te pretinzi...., dar apropos de conștiință și spovedanie, dacă n-ai ceva de spovedit legat de ziua de ieri, cel puțin ai conștiința faptului, adicătelea "cu mintea la purtător", sau poate poluțiile glandei de umor erau în supra-secreție...?

-1 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (100)