Spiritualitate

articolul anterior articolul urmator

Duminica cea de toate zilele

6
15 Apr 2018 14:36:32
Ciprian Apetrei
Foto: Ciprian Apetrei
Foto: Ciprian Apetrei

A fost o noapte caldă şi blândă, ca niciodată în acest colţ de lume. După o zi de ploaie, în toamna gri care ţine loc de primăvară.

Bisericuţa de piatră este aici cel puţin din secolul al XVI-lea. La marginea unui drum care nu exista atunci, construcţia bretonă tradiţională vorbeşte depre creştinismul celtic care a civilizat această peninsulă. O tradiţie care este din ce în ce mai discretă. Catolicii de astăzi nu au mai avut nevoie de ea şi nu şi-au mai permis să o conserve. Fiind parte din patrimoniu, a devenit a statului.

De aici a luat-o în grijă, cu mulţumiri, o mică parohie ortodoxă franceza. Este din nou vie. De Înviere s-au rugat aici francezi, etiopieni, ruşi, libanezi şi români.

Fiecare şi-a adus o lumină de acasă pentru sufletul acestei biserici. Fraternitate. Vălul alb etiopian, năframa colorată rusă s-au reflectat în lumânările aprinse în această noapte solemnă.

Pace. Încredere. Bucurie.

O nouă şansă pe care o primim. Lumina, dragostea şi căldura sunt pentru toţi.

Avem un an întreg pentru a nu uita asta. Şi ca să ne bucurăm.

Dar nu este un eveniment punctual, pe care să îl comemorăm. Fiecare dumincă este o Înviere, la care suntem invitaţi să participăm. Aceasta este cadoul cu care plecăm din perioada pascală: liturghia. 

O primăvară neîncetată a sufletului, un moment în care suntem în afara timpului profan. O pauză, un moment de pace interioară. Reculegere. Speranţă.

Duminică este ziua de bucurie, de odihnă, de lipsă de alergare. Avem atâtea de făcut în celelalte zile. Dimineaţa de duminică ne aduce aminte pentru ce le facem.

Ieşim din când în când din apa, mai limpede sau mai tulbure, în care înotăm. O pauză pe mal şi apoi vedem mai bine de unde venim şi unde vrem să ajungem.

În timpul slujbei catolice este un moment foarte frumos, în care preotul aminteşte că Iisus a lăsat pacea Sa lumii, „Je vous laisse la paix, je vous donne ma paix”, apoi îi îndeamnă pe credincioşi să facă acelaşi lucru între ei. Simbolic, acest lucru se întâmplă prin strângeri de mână şi îmbrăţişări. Dintre care prima vine de mai sus de noi, dar pentru noi.

Renaştem un pic în fiecare duminică în care ne întoarcem spre noi înşine şi ne privim sufletul. 

Hristos a înviat! Le Christ est ressuscité! Dasorc'het eo Krist!

"Elle est vraiment sainte et solennelle / cette nuit salvatrice et lumineuse / messagère du jour radieux de la Résurrection / en elle la Lumière éternelle / sortant corporellement du tombeau, a briller sur tous".
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Carmic
15.04.2018, 17:24:50

Se pare ca bisericuta nu a mai fost cea de toate zilele pentru catolici caci au renuntat la ea, va citez "nu au mai avut nevoie de ea" chiar daca ea i-a civilizat. Se pare ca acesta e planul lui Dumnezeu cu exodul ortidocsilor din est, si chiar si al catolicilor tot din est, sa reaprinda pe temelie de piatra flacara credintei crestine in vest, pentru ca e nevoie! In final ar fi fost frumos si drept sa citati din Sfanta Lirurghie Ortodoxa!

+1 (1 vot)
tristasestidesiatcetire
16.04.2018, 06:46:41

Comentariu considerat abuziv.

Ciprian Apetrei
16.04.2018, 08:09:17

@ Tihomir Multumesc pentru comentariu. Citatul de la final este din sfanta liturghie de Pasti.

Paun Al
15.04.2018, 20:56:15

Zeii au existat , exista si au avut un rol atat timp cat au existat si exista credinciosii, care sa creada in ei si in rolul lor . Templele inchinate lor si-au indeplinit rolul atat timp cat au existat si exista credinciosi ... Atat timp cat exista credinciosi ...

+2 (2 voturi)
tristasestidesiatcetire
16.04.2018, 06:49:52

Comentariu considerat abuziv.

Vezi toate comentariile (6)