Fiii lui Brâncoveanu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am citit de curând o carte care m-a tulburat, Cuvintele fiilor lui Brâncoveanu, apărută în 2014 la Editura Sophia, cu ocazia sărbătoririi a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveanu. În carte sunt patru cuvântări bisericeşti alcătuite şi rostite de Sfinţii Ştefan şi Radu Brâncoveanu.

             

O percepţie greşită s-a instalat în mintea şi sufletul credincioşilor dar şi al iconarilor, vârsta fragedă a fiilor Sfântului Domn Constantin Brâncoveanu. Cei patru fii, martirizaţi împreună cu tatăl lor şi sfetnicul Ianache în dimineaţa zilei de 15 august 1714, au avut vârste ce depăşeau  copilăria arătată de icoane. Constantin fiul cel mare, născut în 1683, avea 31 de ani, Ştefan, născut în 1685 avea 29 de ani, Radu născut în 1690 avea 24 de ani şi mezinul Matei, născut în 1697 sau 1698, avea 16 ani după mărturisirea  lui Anton Maria del Chiaro.

Marele domn Constantin şi doamna sa, Maria, s-au ocupat de educaţia fiilor săi, beizadele domneşti. Dascăli ai copiilor erau profesori de la Academia Domnească de la Sfântul Sava. Printe aceşti îi amintim pe marele ierarh Sfântul Antim Ivireanul, pe Ioan Comnen, Hrisant Nottara. Învăţătura de bază era cea umanistă, teologia, gramatica şi limbile clasice erau repere ale unei înalte educaţii în acele vremuri.

Fiii lui  Constantin Brâncoveanu au avut din copilărie o înclinaţie spre teologie şi spre înţelegerea acesteia.”

Simţind că sufletul acestora vibrează pentru Domnul Iisus Hristos, marele domnitor i-a încurajat să aprofundeze învăţătura şi să-şi scrie gândurile sub formă de panegirice sau cuvinte de laudă. Gândurile au fost  alcătuite în preajma sărbătorilor şi hramurilor şi rostite în acele zile. Mare este lauda pentru Sfântul Constantin Brâncoveanu care şi-a crescut fii ca pe nişte adevăraţi creştini, români şi mărturisitori ai neamului românesc.

Sfântul Constantin Brâncoveanu fiul va traduce din greaca veche în greaca nouă Paralele greceşti-romane, cunoscute sub numele de Vieţile paralele ale oamenilor iluştri din Grecia şi Roma Antică a lui Plutarh Cheroneul. Cartea a fost îngrijită şi tipărită în anul 1704 de către marele ierarh Sfântul Antim Ivireanul.

Cele patru cuvinte de laudă alcătuite de către Sfinţii Ştefan şi Radu Brâncoveanu sunt de o frumuseţe stilistică rar întâlnită. Cuvintele curg precum un râu limpede ce dă naştere unor cuvinte vii cu care ne putem hrăni sufletul în Postul Mare.

 - Cuvânt panegiric la cel întocmai cu Apostolii Marele Constantin, a fost alcătuit de către Ştefan Brâncoveanu, rostit de către fratele său Radu, publicat şi diortosit de către Antim Ieromonahul din Ivir în anul 1702, Sfântul Antim Ivireanul. În acest cuvânt Sfântul Ştefan laudă strădania marelui împărat Constantin de a atinge sfinţenia. În calea sa stăteau două mari greutăţi, slava împărătească şi bogăţia. 

Cu greu va intra bogatul în Împărăţia Cerurilor ( Matei 19, 23). Sfântul împărat Constantin a dispreţuit bogăţia lumească şi slava deşartă şi a adunat comori în ceruri, aşa cum ne spune Sf. Matei Evanghelistul.

 - Cuvânt panegiric la Ştefan Întâiul Mucenic al lui Hristos, alcătuit şi rostit de către Sfântul Ştefan Brâncoveanu, publicat şi diortosit de către Antim Ieromonahul din Ivir în anul 1702. O cuvântare plină de laudă la adresa Protomartirului Arhidiacon Ştefan. Libertini, cirineni, alexandrini, poporul Ciliciei şi al Asiei nu l-au împiedicat pe Sfântul Arhidiacon Ştefan să mărturisească credinţa în Hristos. Sfântul Ştefan Brâncoveanu scrie cu o nepreţuită frumuseţe; Propovăduia pentru Hristos, fiind lovit cu pietre şi primea pietrele ca pe nişte flori. Protomartirul striga din toată fiinţa sa Doamne nu le socoti lor păcatul acesta. Un trăitor al lui Iisus Hristos, care s-a săvărşit din viaţă în aceeaşi cucernicie şi sfinţenie precum Domnul Nostru Iisus Hristos.

Cuvânt panegiric la premărita Adormire a Presfintei Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioara Maria, cuvânt alcătuit şi rostit de către Sfântul Ştefan Brâncoveanu, diortosit şi publicat de către Antim Ieromonahul din Ivir în anul 1703.  O cuvântare scrisă cu veneraţie pentru Maica Domnului şi pentru mama sa Doamna Maria Brâncoveanu.  Sfântul Ştefan Brâncoveanu ne descrie cu sfinţenie iubirea Maicii Domului; Maica Sfântă a alăptat floarea cea preadulce din NazaretFecioara Maria este inima pe care s-a zidit viaţa lumii. Scrisă cu o deosebită frumuseţe, folosind metafore după modelul Cântării Cântărilor- trandafirul înmiresmat al Ierihonului, Sfântul Ştefan îşi închină sufletul în viaţa fără prihană a  Fecioarei Maria.

 - Cuvânt la patima cea mântuitoare a Cuvântului Dumnezeu-Om, alcătuit de Sfântul Radu Brâncoveanu, rostit şi afierosit Patriarhului Dositei al Ierusalimului,  diortosit şi publicat  de către Antim Ieromonahul din Ivir în anul 1704. Un cuvânt despre patimile şi caznele Domnului Nostru Iisus Hristos. Iisus ne-a arătat Calea  noi trebuie să o urmăm. La finalul cuvântului urmează un şir de comparaţii despre naşterea în Hristos şi moartea în nimicnicie, Hristos este Calea şi Adevărul.

Fiii domnitorulu Constantin Brâncoveanu au urmat exemplul tatălui lor, un exemplu de urmat şi de slăvit. Luminata familie Brâncoveanu străluceşte deasupra istoriei noastre şi se roagă pentru mântuirea neamului românesc.

Sfinţilor Mucenici Brâncoveni rugaţi-vă pentru neamul românesc şi mântuirea sa.      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite