Spiritualitate

articolul anterior articolul urmator

O biserică nouă a fost construită la Coşereni, localitatea în care şi-au găsit sfârşitul artiştii Doina şi Ion Aldea-Teodorovici

3
21 May 2015 21:41:57
Autor: Simona Chiţan
Biserica din Coşereni care va fi târnosită duminică, 24 mai
Biserica din Coşereni care va fi târnosită duminică, 24 mai

Duminică, 24 mai, va avea loc sfinţirea unei noi biserici la Coşereni, judeţul Ialomiţa, care va purta hramul Sfântului Gheorghe  şi a Sfântului Dimitrie Basarabov. Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu va participa la ceremonia de târnosire de la Coşereni. Biserica se află la aproximativ  800 de metri de locul unde au murit, în urma unui tragic accident, soţii Aldea-Teodorovici.

Cei care au iniţiat proiectul noii biserici au fost preotul paroh Relu Florin Mocanu, alături de primarul Radu Ion şi de viceprimarul Marin Andrei. Construcţia acestei noi biserici din Coşereni a început pe 20 septembrie 2011, pe locul unui vechi cimitir dezafectat, aflat în apropierea Căminului Cultural, povesteşte preotul paroh Relu Florin Mocanu. De asemenea, părintele Simene Ion, parohul Bisericii "Sfântul Nicolae", construită de boierii locului în urmă cu 200 de ani, s-a implicat în alegerea locului noului lăcaş de cult.

"Pentru mine, această construcţie e importantă pentru că în acest cimitir a fost îngropat tatăl meu. A fost un mare  efort, însă ne-a ajutat Dumnezeu să găsim fonduri, autorităţile ne-au sprijinit, oamenii din comună s-au implicat, ne-am unit cu mic, cu mare forţele să ducem la bun sfârşit acest lăcaş închinat Domnului", spune viceprimarul Marin Andrei.

O BISERICĂ DE LACRIMI

Noua biserică se află la aproximativ 800 de metri de crucea albă de marmură ce s-a ridicat pe locul unde au murit doi mari artişti. În nopatea 29/30 octombrie 1992, la orele 2.30, maşina în care se deplasau Ion şi Doina Aldea-Teodorovici spre Chişinău a intrat într-un dud (morus nigra) în apropierea localităţii Coşereni, la 49 de kilometri de Bucureşt. În maşină se aflau patru persoane, şoferul şi însoţitorul au scăpat fără nici o zgârietură în timp ce Doina şi Ion Aldea Teodorovici,aflaţi pe bancheta din spate, au fost striviţi între greutatea maşinii şi copacii de pe marginea drumului.

Moartea celor doi a fost percepută drept o tragedie naţională. Cei doi artişti au fost duşi să fie înmormântaţi acasă la ei, în Basarabia. Înmormântarea lui Ion şi Doina Aldea-Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central Ortodox din Chişinău.

După moartea artiştilor, factorii de decizie ai comunei, şcoala au organizat, la nivel local şi judeţean, ani de-a rândul, la Căminul Cultural  din Coşereni, manifestări artistice, concursuri de poezie dedicate lui Ion şi Doina Aldea Teodorovici.

La monumentul închinat memoriei celor doi artişti, ridicat cu sprijinul Asociaţiei Revoluţionarilor, au venit de-a lungul anilor şi au aprins lumănări familia, prietenii apropiaţi, printre care Adrian Păunescu, George Ţărnea, Gheorghe Turda, Mirabela Dauer. 

Numele comunei Coşereni mai este legat de încă o tragedie. În 1976, aici a avut un accident aviatic, în urma căruia au murit aproape jumătate din cele 97 de persoane prezente la bord.

 Adrian Păunescu spunea că acesta comună, Coşereni, a devenit un triunghi al morţii din cauza acestor întâmplări dramatice.

Lacrimile de durere vărsate după toţi cei dispăruţi au fost spuberate, în vânt, ani de-a rândul în cimitirul unde astăzi s-a ridicat noua biserică.

Un istoric al comunei poate fi găsit pe site-ul Primăriei Coşereni, de unde redăm câteva informaţii legate de geografia şi specificul locului.

 
Comuna Coşereni are 7580 de locuitori şi mai are încă două biserici.

Din săpăturile făcute la lacul Comana, ocazie cu care s-au descoperit schelete umane şi oase vechi, satul dateaza de aproximativ 350 de ani.
    Acest lucru este confirmat şi de scrisul găsit pe crucile aproape şterse ce se găseau în nordul satului.
    Dintr-o legenda nescrisă, întemeietorul satului ar fi fost un oarecare proprietar de mai multe suprafete de pământ Costacopol, înaintea căruia a fost Serdarul Giurescu care şi el a găsit aşezări omenesti pe locul satului de astăzi.
Proprietarul Costacopol a adus familii de ţărani ciobani transilvăneni, pe care i-a improprietarit cu pamant si locuri de casa, formand cea mai dreapta strada a satului, denumita si astazi "Linia mare".
    Inainte de aceasta asezare au existat multe familii care traiauin colibe in partea de Nord - Est a satului denumita "Sarbi" si in partea de Nord-Vest a satului denumita astazi "Catun".

    Aceste familii aduse de Costacopol pentru munca campului au locuit in bordeie.
    Mai târziu locuintele s-au facut din scanduri mici lipite cu pamant si invelite cu stuf si coceni. Aceste case erau alcatuite din cate o odaie, tinda si celar, aveau geamuri din tipla facuta din basica de porc si oaie.
    Tipul acesta de case a fost imitat de locuitorii satului, dupa locuinta unui om numit Ion Deleanu, venit de la munca cu un grajd (cosar) de nuiele pe caruta, pe care l-a fixat in partea de nord-vesta acualei localitati.

    De la cosar si-a luat si numele satul Cosereni, iar omul care a venit de la munte cu acest grajd (cosar) de nuiele pe caruta a fost poreclit "omul cu cosarul". Toti oamenii straini care treceau pe langa sat se exprimau "vin de la cosare", "am trecut pe langa cosarele", fapt pentru care satul a primit denumirea pe care o poarta si astazi - Cosereni.

 
    Cosereni, comuna situata in partea de V a judetului Ialomita, in lunca de pe dreapta vaii Ialomita. Are ca vecini comunele Movilita, Dragoesti (S), Boranesti (E), Dridu (V), Armasesti si Mun Urziceni (N). Suprafata 3767 Ha.
    Cadrul natural apartine Campiei Snagovului si luncii Ialomitei. Geologic, in lunca Ialomitei apar depozite aluviale hologene, iar in restul teritoriului depozite loessoide si nisipoase pleistocene. Altitudinea variaza intre 50 si 86 metri, malul drept alIalomitei avand caracter de coasta, cu altitudinea de 79 metri la Cosereni, fiind traversat prin deblee, de drumuri locale. Acesta coasta, foarte sinuasa, are 13,5 Km. lungime pe teritoriul comunei. La marginea de nord a teritoriului comunei curge raul Ialomita, pe care la Cosereni, functioneaza inca din 1914 un post hidrometric. Acesta face observatii asupra nivelurilor (1914), debitelor (1928), inghetului (1942), si temperatura apei (1953). Debitul Ialomiei la Cosereni este 44,2 m3/s. La baza malului drept al Ialomitei, langa Cosereni este lacul temporar Peri.

Un loc mlastinos se afla spre limita cu comuna Dridu. In partea de V a teritoriului comunei, este Valea Comana, ocupata de un lac (3,5 Km lungime si 2-3 metri adancime). Apele freatice, situate la 2 - 4 metri adancime in lunca Ialomitei (cu caracter sulfatat - bicarbonatat - clorurat) si la 3-18 metri in restul teritoriului (caracter bicarbonatat). Temperatura medie anuala este de 10-10,5'C, iar precipitatiile insumeaza 500 - 550 mm/an. Vegetatia are caracter de stepa si lunca. In lunca Ialomitei se afla padurile Strangea, Balaceanu, Cosereni, iar pe camp. Pedologic, in lunca Ialomitei sunt soluri aluviale (inclusiv gleizate), iar in restul teritoriului cernoziomuri si cernoziomuri cambice (pe alocuri freatic - umede).

   
    Ca institutii de cultura, in satul Cosereni, sunt doua gradinite, o scoala (cls I-VIII), doua biserici si un Camin Cultural in cadrul caruia functioneaza si biblioteca comunala.
    Caminul Cultural a luat fiinta ca institutie la inceputurile anilor '50 si a preluat un fond nu prea bogat de obiceiuri si datini stramosesti, care aproape s-au pierdut datorita participarii minime, obligatoriu si formale la marcarea acestora.
    Dupa revolutia din 1989, s-a constatat o scadere mare la actiunile din sat a participantilor, se datoreaza atat framantarilor sociale din aceasta perioadade tranzitie, cat si refuzul cadrelor de cultura din sat de a participa la marcarea unor evenimente culturale, motivand ca nu mai sunt obligati la fel ca inainte de revolutie sa participe la marcarea evenimenelor culturale.
    Cu toate acestea daca inainte de Decembrie 1989 singura activitate organizata laCaminul Cultural era discoteca, in ultimii ani manifestarile cultural- distractive au fost mai numeroase si de o diversitate mai mare care au atras un numar mare de participanti, mai ales tineri. Astfel a luat fiinta un club la care se organizeaza diverse concursuri cultural - distractive (concurs de dans, sah, tenis de masa).

    S-au comemorat marii scriitori romani, sarbatorile religioase, colindele de Craciun si cel de Anul Nou.
    In ultimul timp a luat fiinta o formatie de muzica populara formata din tineri din sat.
    La Caminul Cultural s-au marcat si desfasurat multe evenimente spirituale (nunti, botezuri, proverbe, zicatori, bancuri, dans, muzica). In satul Cosereni s-a pastrat o parte din tehnica populara a locurilor (furci de tors, lazi de zestre, meleta de prelucrarea canepii, caruti, sarete), impletituri, tesaturi, broderii, medicina populara.
    Din pacate puterea economica fiind mica, atat deschiderea Caminului Cultural, cat si stimularea participantilor se face greu si intr-o prea mica masura.

   Ocupatia familiilor de ciobani adusi de Costacopol a fost la inceput plugaritul si cresterea animalelor, iar mai tarziu au fost remarcate unele mestesuguri populare ca impletituri, tesaturi, cusaturi, fierarie s.a.
    Primii locuitori ai satului de astazi aveau ca imbracaminte nadragi din postav de lana tesut in casa, camasa facuta de in sau canepa, anteriu din abab, apoi gheba si cojoc. Se incaltau cu opinci, iar pe cap purtau caciula. Parul il purtau in chica mare pe spate.
    Animalele pe care le foloseau pentru munca si treburi erau boii si in mica masura caii, iar pe langa casa cresteau vaci, oi, porci si pasari. Din pielea porcilor isi confectionau singuri opincile.

    Economia are caracter agrar. Fondul funciar este format din 3437 Ha terenuri agricole (3154 Ha arabile, 180 Ha pasuni, 103 Ha vii), 55 Ha paduri, 130 Ha acoperite cu constructii, 40,87 Ha cu ape, 64 Ha cu drumuri si 40 Ha neproductive. Terenurile arabile sunt cultivate cu porumb, grau, legume, floarea soarelui, tutun.

Sectorul zootehnic cuprinde: pasari, ovine, porcine, bovine. Lungimea retelei de distributie a apei masoara 7 Km. In comuna sunt 2 gradinite (5 cadre didactice), o scoala generale (32 cadre didactice), cu 9 sali de clasa, 2 laboratoare, o biblioteca publica, un dispensar medical , C.E.C., Oficiu Postal. Transporturile se fac pe DN 2 Bucuresti - Urziceni (autostrada), ce trece prin Cosereni, drumul asfaltat Cosereni si drumuri locale neasfaltate. Cel mai apropiat oras este Urziceni (7 Km), iar pana la Slobozia sunt 69 Km.
   

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

Sorin Barbul
22.05.2015, 10:16:07

Mare minune dacă moartea asta nu a fost și ea o „făcătură” rusească! Dumnezeu să-i odihnească!

0 (2 voturi)
SmarTwo Dacu
22.05.2015, 15:12:40

mai bine construiau o scoala de muzica pt cei ce nu au posibilitati sa studieze iar POPII sa intretina scoala, caci au destui bani....

+1 (1 vot)
Utilizator Adevărul
25.05.2015, 22:25:19

Comentariu considerat abuziv.

Modifică Setările