Săptămâna Luminată: semnificaţia fiecărei zile

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zilele din Săptămâna Luminată au semnificaţii speciale, dar şi denumire precise: Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa. Vă prezentăm semnificaţia fiecărei zi din Săptămâna Luminată care marchează perioada imediat următoare Duminicii Paştelui.

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri.

„Acum toate s-au umplut de lumină: cerul şi pământul şi cele de sub pământ“. Potrivit părintelui Eugen Ramon Ilie, aşa vesteşte Biserica pentru Săptămâna Luminată care urmează praznicului Învierii Domnului. De această perioadă sunt legate o serie de credinţe populare. 

Denumirea de „Săptămâna Luminată”, explică teologii, provine de la un obicei practicat în vechime când Botezul era săvârşit în noaptea de Paşte. Conform crestinortodox.ro, cei botezaţi erau numiţi „luminaţi” şi purtau haine albe în toată săptămâna de după Paşte. Se pare că de la purtarea hainelor albe, această săptămână a primit numele de Săptămâna Luminată.

Prin Învierea Domnului Iisus Hristos din morţi, cei din popor cred că Raiul se deschide tuturor sufletelor reţinute în prinsoarea iadului începând de la Adam şi până la venirea Mântuitorului şi rămâne deschis de la Înviere până la Duminica Tomei, sărbătorită anul acesta pe 19 aprilie, la exact o săptămână după Duminica Paştelui. În Duminica Tomei,  Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte, practic, pe Sfântul Apostol Toma. 

Însă până la Duminica Tomei, Săptămâna Luminată mai conţine Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa şi Sâmbăta Sfântul Cuvios loan şi a ucenicului Sfântului Grigorie Decapolitul.

Săptămâna Luminată: Lunea Alba

Fiind prima zi după Duminica Pastelui, Lunea Albă din Săptămâna Luminată este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării, astfel că orice persoană care moare în acestă zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu agheazma şi să dai de băut la rude. În unele zone se merge cu obiceiul „udatului” şi al umblatului cu pasc apentru vestirea Învierii.

Săptămâna Luminată: Marţea Albă

Marţea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Marţea Alba şi este impusă drept zi nelucrătoare. Nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana în această zi pasca rămasă de la Paşte şi vin roşu.

Săptămâna Luminată: Sfânta Miercuri

Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie în Sfânta Miercuri din Săptămâna Luminată. Conform tradiţiei, nu e bine a munci de „nunta şoarecilor". Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Săptămâna Luminată: Joia Verde

Joia Verde din Săptămâna Luminată este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele. Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită" se varsă apoi în fântâna din curte.

Săptămâna Luminată: Vinerea Scumpă sau Fântăniţa

Vinerea din Săptămâna Luminată este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar în Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă, motiv pentru care Vinerea din Săptămâna Luminată se mai numeşte şi Fântâniţa.

Săptămâna Luminată: toţi morţii ajung în Rai

Şi slujbele de înmormântare din Săptămâna Luminată sunt oficiate după o rânduială specială. Slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii. În popor există credinţa că în Săptămâna Luminată, prin Învierea Mântuitorului, Raiul se deschide tuturor până la Duminica Tomii.

De aceea, în popor se crede că în Săptămâna Luminată, denumită şi a Paştilor sau Albă – adică intervalul de timp dintre Înviere şi Duminica Tomii - cei care mor în această perioadă merg direct în Rai, uşile acestuia fiind larg deschise oricărui suflet. „Oricine este primit, astfel, în Împărăţia Cerurilor, indiferent de ce păcate a săvârşit în viaţă, căci totul i se va ierta in această perioadă. Această credinţă e reflectată şi în datinele vechi bisericeşti conform cărora în ziua de Înviere se scot «Uşile Împărăteşti» ale altarului din biserici şi se pun deoparte, unde stau pe toată perioada Săptămânii Luminate”, spun preoţii în legătură cu persoanele care mor în Săptămâna Luminată.


Superstiţii în Săptămâna Luminată. De ce e interzisă munca pentru femei în Marţea Albă, ce nenorociri au loc în Joia Rea şi când se face ritualul pentru morţi

Săptămâna Luminată care urmează imediat Duminicii Pastelui păstrează în credinţa populară o serie de obiceiuri. Conform tradiţiei crestine în aceste zile credincioşii sunt supuşi la numeroase restriciţii.

Tradiţii în Săptămâna Luminată: de ce „uşile“ Raiului sunt deschise acum, chiar şi pentru păcătoşi - rânduieli speciale la înmormântări

„Acum toate s-au umplut de lumină: cerul şi pământul şi cele de sub pământ“. Aşa vesteşte Biserica, iar săptămâna care urmează praznicului Învierii Domnului se numeşte Săptămâna Luminată. De această perioadă sunt legate o serie de credinţe populare. Se spune că acum Raiul este deschis pentru toţi cei care trec în lumea drepţilor, indiferent de păcatele pe care le-au săvârşit.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite