Sfântul Andrei, Ocrotitorul României, sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Shutterstock
FOTO: Shutterstock

Sfântul Apostol Andrei, cel care a creştinat poporul român, este sărbătorit în fiecare an pe 30 noiembrie. Aceasta este una dintre cele mai importante sărbători româneşti, dar şi creştine, de care sunt legate multe tradiţii, obiceiuri şi superstiţii.

Cine a fost Sfântul Andrei, cel care a creştinat poporul român

Sfântul Apostol Andrei, născut la Betsaida, fiul lui Iona i s-a alăturat Mântuitorului împreună cu fratele său, sfântul Petru, cei doi devenind astfel primii Apostoli ai lui Hristos. Înainte de a fi „întâiul chemat” între Apostoli, Sfântul Andrei i-a fost ucenic Sfântului Ioan Botezătorul, care i-a insuflat dragostea pentru mult-aşteptatul Mesia. Din acel moment, l-a urmat pe Isus însoţindu-l înŢara Sfântă şi propovăduindu învăţăturile Domnului. Nu s-a lepădat de Mântuitor în Săptămâna Patimilor, iar după ce Mântuitorul a înviat şi s-a înălţat la cer a continuat să împărtăşească învăţăturile creştine, ajungând şi pe teritoriul României, în zona Dobrogei. Sfântul Andrei a răspândit cuvântul Domnului până la finalul vieţii, când a sfârşit răstignit cu capul în jos pe o cruce sub formă de X. Moartea sa nu a pus capăt şi învăţăturilor sale, care au rămas vii în inimile românilor până în ziua de azi. 

Cum a ajuns Sf. Andrei în Dobrogea

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime. Atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduirea Evangheliei, adică pentru a vorbi despre „Vestea cea Bună” a mântuirii în Iisus Hristos.

Potrivit tradiţiei Bisericii, acestui Întâi chemat i-a căzut sorţul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea. Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal, Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Sfântul Andrei

  • În ziua de Sfântul Andrei sunt interzise muncile gospodăreşti. Nu este bine să măturaţi, să daţi gunoiul afară din casă, să împrumutaţi ceva sau să daţi de pomană.
  • Se pune grâu la încolţit în ajunul Sfântului Andrei. Dacă până în seara Anului Nou grâul va creşte înalt şi frumos, anul viitor va fi îmbelşugat. 
  • Tot în ziua de Sfântul Andrei se pregătesc bucate cu mult usturoi, se pune un ram de măr sau de vişin în apă, iar dacă înfloreşte până la Sfântul Vasile, este semn că anul următor va fi un an rodnic.
  • La ţară se astupă hornul sobei, fereastra şi pragul uşilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. 
  • În noaptea de Sfântul Andrei, există superstiţia că lupul îşi poate îndoi gâtul, “îşi vede coada”, devine mai sprinten şi prada nu-i mai poate scăpa nicicum. 
  • Sunt cunoscute de asemenea, din diferite zone ale ţării, practici de previziune meteorologică pentru anul care va veni. De Sfântul Andrei se folosesc 12 cepe aferente fiecărei luni ale anului, puse la loc sigur şi lăsate până la Crăciun. Cepele care s-au stricat indică lunile ploioase ale anului. Cele încolţite profeţesc luni favorabile rodului.
  • De Sfântul Andrei, fetele făceau un colac din aluat dospit în mijlocul căruia puneau un căţel de usturoi. Colacul astfel preparat era lăsat timp de o săptămână la loc călduros. Dacă usturoiul încolţea, fata avea noroc. O altă metodă de a aprecia viitorul era cea în care se măsurau 9 ceşcuţe de apă într-o strachină care se punea la icoană. A doua zi se verifica nivelul apei: dacă era mai multă, măcar cu o picătură, fata respectivă era norocoasă.
  • Tot în ajunul Sfântului Andrei se pune grâu la încolţit. Dacă până în seara Anului Nou grâul va creşte înalt şi frumos, anul viitor va fi îmbelşugat. 
  • În noaptea de Sfântul Andrei, spiritele morţilor se amestecă printre cei vii. Este un timp nefast în care strigoii ies din cimitire şi pocesc oamenii, le sug sângele, leagă sau iau potenţa bărbaţilor, “strica” taurii, fură sporul vitelor, se joacă cu urşii şi lupii.
  • Tot în noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

30 noiembrie, Ziua Sfântului Andrei, zi liberă

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează prin legea nr. 147 din 23 iulie 2012 adoptată de Senatul României în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin decretul nr. 517 pe 20 iulie 2012 al Preşedintelui României.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite