Spiritualitate

articolul anterior articolul urmator

Ziua Sfântului Nicolae. Personalităţi din istorie care-i poartă numele

0
7 Dec 2015 12:15:14
Carmen Zamfirescu

Sfântul Ierarh Nicolae este unul dintre cei mai importanţi sfinţi ai calendarului creştin. Tradiţia spune că a trăit în partea de est a Imperiului Roman, mai precis în partea asiatică a Turciei de astăzi, în Lycia. S-a născut la sfârşitul secolului III p.Chr., într-o familie bogată.  nevoiaşilor.

A primit în vis porunca divină de a propovădui cuvântul lui Dumnezeu şi de aceea, după moartea părinţilor săi, s-a dedicat ajutorării semenilor, împărţindu-şi averea nevoiaşilor.

Datorită modului în care a reuşit să pătrundă tainele învăţăturii creştine, Sfântul Nicolae a ajuns la rangul de episcop al Mirelor, rămânând cunoscut drept „Nicolae din Myra Lyciei” sau „Nicolae al Mirelor”.

Epoca nu a fost deloc una uşoară pentru creştini, la începutul secolului al IV-lea, împăratul Diocleţian dezlănţuind o puternică prigoană anticreştină, mulţi creştini murind ca martiri, mărturisitori ai lui Dumnezeu, inclusiv pe teritoriul Dobrogei (martirii de la Niculiţel sunt poate exemplele cele mai cunoscute).

După adoptarea edictului de la Mediolanum, din 313 p.Chr., de către împăraţii Constantin cel Mare şi Licinius, creştinismul a devenit religie recunoscută. Totuşi, până la măsurile împăratului Theodosie cel Mare care au interzis toate cultele păgâne, transformând creştinismul în singura religie acceptată în Imperiul Roman, drumul dreptei credinţe nu a fost deloc uşor. În unele zone au continuat să existe martirizări (Sfântul Sava Gotul de la Buzău, de exemplu), în timp ce în rândul creştinilor au apărut ereziile.

Conştient de pericolul fragmentării credinţei, împăratul Constantin cel Mare, din dorinţa de a face din credinţa creştină un aliat în politica statului, a decis organizarea unui sinod ecumenic, primul din seria celor şapte, desfăşurat la Niceea, în 325 p.Chr., unde a fost combătută erezia episcopului Arie, care susţinea că Iisus Hristos nu este de o fiinţă cu Dumnezeu Tatăl, primind de la acesta puterea sa.

Episcopul Nicolae s-a ridicat împotriva acestei erezii, cu argumente solide. Arie însă a rămas şi el ferm pe poziţii,  tradiţia spunând că Sfântul Nicolae s-ar fi ridicat, în timpul lucrărilor Sinodului şi l-ar fi pălmuit pe Arie, condamnându-i astfel rătăcirea.

Aceasta ar fi o explicaţie a specialiştilor despre legenda ”nuieluşei” pe care Sfântul Nicolae o aduce azi celor care nu au fost cuminţi.

Sfântul Nicolae a rămas drept binefăcător al săracilor. Se spune că a aflat faptul că un om sărăcit avea trei fete cu vârste potrivite pentru a se mărita, dar nu le putea asigura zestrea necesară. Într-o noapte, sfântul a luat o pungă cu galbeni, s-a îmbrăcat în haine închise, furişându-se în zona unde era casa celor trei fete. A aruncat pe fereastră punga cu galbeni care ar fi ajuns într-un pantof al fetei celei mari. Nimeni nu şi-a putut explica minunea, care s-a repetat şi în cazul fetei mijlocii. Tatăl fetelor a înţeles că acesta e un semn de la Dumnezeu şi în noaptea următoare, a aşteptat momentul în care trebuia să se producă minunea, descoperind că Sfântul Nicolae era binefăcătorul familiei sale.

Se spune că Sfântul Nicolae ar fi salvat de la moarte şi trei oameni condamnaţi pe nedrept. Totodată, aflat pe mare, în timpul unei furtuni, s-a rugat, oprind vijelia şi ar fi înviat din morţi un marinar, care în timpul luptei cu valurile şi vântul ar fi căzut de pe catarg.

Sfântul Nicolae a trecut la cele veşnice, la 6 decembrie, probabil în 346 p.Chr., în timpul Dinastiei Constantiniene. Moaştele sale sunt păstrate la Basilica San Nicola din localitatea italiană Bari, care îi poartă numele.

Şi după moartea sa i se atribuie multe minuni, precum salvarea miraculoasă de la înec a unui călător care, într-o noapte a căzut de pe corabie în mare, fiind lovit din greşeală de marinarii care manevrau pânzele pentru a le poziţiona pe direcţia vântului. Acesta s-a rugat la Sfântul Nicolae să fie salvat. Sfântul l-a ascultat şi călătorul s-a trezit strigând în casa lui, dar cu hainele ude, răspândind în jur mirosul apei sărate de mare. Călătorul a mărturisit minunea în faţa autorităţilor religioase.

Trei oameni aflaţi în închisoare pe nedrept, urmând a fi executaţi, s-au rugat Sfântului Nicolae, care a apărut în visul reprezentanţilor puterii, spunând să revină asupra deciziei pentru că osândiseră trei nevinovaţi.

Aşadar, Sfântul Nicolae este considerat protector al copiilor, săracilor, călătorilor, ostaşilor. Numele său, în limba greacă înseamnă ”popor victorios”, de aceea mulţi creştini au fost botezaţi cu acest nume sau cu variante ale sale.

Aici, putem însă constata o situaţie deosebită. Nu de puţine ori, conducători, fie ei împăraţi, regi, preşedinţi, demnitari care au purtat acest nume, au avut un destin plin de încercări dificile, uneori chiar tragic.

Aş începe seria cu Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul. Acesta a căzut victimă jocurilor de interese internaţionale, după moartea tatălui său. Deşi iniţial s-a bucurat de protecţia împăratului Rudolf al II-lea, după ce a încercat să recapete tronul Ţării Româneşti, a fost trimis de principele Transilvaniei Gabriel Bethlen în Ţara Românească, la voievodul Radu Şerban, care l-a mutilat (prin crestarea nasului), ca prizonier. A reuşit să se împace cu Radu Şerban, însoţindu-l în exil la Viena. A murit grav bolnav şi sărac, la Viena în 1627.

Ţarul Rusiei, Nicolae al II-lea, executat de bolşevici  la Ekaterinburg, în 1918 împreună cu întreaga sa familie.

Principele Regent Nicolae, al doilea fiu al Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria,  a condus Regenţa în numele Regelui Mihai I, minor, între 1927-1930   după ce fratele său mai mare, Principele Carol a renunţat la prerogativele sale, schimbându-şi numele în Carol Caraiman. În 1930,  Carol s-a proclamat rege sub numele de Carol al II-lea. Treptat, relaţiile dintre cei doi fraţi au început să se deterioreze. Apogeul a fost reprezentat de anul 1931, când contrar voinţei Regelui Carol al II-lea, Principele Nicolae  s-a căsătorit la Tohani cu Ioana Doletti, fiind ulterior exclus din Casa Regală, purtând numele Nicolae Brana. După câţiva ani, a plecat în exil, murind în 1978, la Lausanne, în Elveţia.

Istoricul Nicolae Iorga, cu o operă istorică impresionantă, devenit om politic, a fost susţinător al Regelui Carol al II-lea. Nicolae Iorga l-a acţionat în judecată pe Corneliu Zelea Codreanu pentru ultraj, fapt care l-a transformat în inamic al Mişcării Legionare. Nicolae Iorga fost împuşcat în toamna anului 1940 de o echipă de legionari în Pădurea Strejnic.

Nicolae Ceauşescu, devenit lider politic al României în 1965 (Preşedinte al Republicii  din 1974) a devenit impopular după 1980, prin introducerea unui sistem sever de austeritate economică, a unui regim politic represiv, crearea unui plan de sistematizare forţată a localităţilor. A fost executat la Târgovişte, în data de 25 decembrie 1989, alături de soţia sa, Elena Ceauşescu.

Celebrarea Sfântului Nicolae deschide seria sărbătorilor de iarnă, de care ne bucurăm cu toţii, de fiecare dată.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările