ANIVERSARE Regizorul Lucian Pintilie împlineşte 80 de ani

Regizorul Lucian Pintilie, în timpul filmărilor

Pe 9 noiembrie, marele regizor Lucian Pintilie sărbătoreşte împlinirea a 80 de ani, ocazie cu care TVR 2 îi dedică, în 10 noiembrie, ciclul „Duminica filmului românesc”.

Cinefilii vor putea urmări duminică, la TVR 2, două dintre cele mai valoroase filme ale lui Lucian Pintilie, dramele „Reconstituirea” (de la ora 14.10) şi „Balanţa” (de la ora 20.10).

„Reconstituirea” (realizat în 1968) a provocat după lansare un imens scandal, care l-a determinat pe dictatorul Nicolae Ceauşescu întâi să interzică filmul, iar apoi să îi impună regizorului emigrarea din România. În 2008, Asociaţia Criticilor Români de Film a desemnat „Reconstituirea" drept cel mai bun film românesc din toate timpurile. Tot critica de specialitate a considerat că actorul George Mihăiţă a făcut în „Reconstituirea” rolul cel mai important al carierei sale.

Filmul, realizat după nuvela omonimă a lui Horia Pătraşcu, porneşte de la un fapt real petrecut în anii '50 pe malul Timişului. Vuică şi Ripu, doi elevi de la „seral", şi-au sărbătorit absolvirea printr-o beţie de pomină, după care s-au încăierat şi au spart capul ospătarului care încerca să-i despartă, dărâmând şi un şopron. Dacă s-ar da curs plângerii, tinerii ar risca doi-trei ani de închisoare. Procurorul preferă o altă pedeapsă: vinovaţii vor reconstitui evenimentele, într-un film educativ, pentru ca publicul să tragă învăţăturile necesare. În loc de asta, „publicul" prezent la reconstituire va fi martorul unui tragic şi stupid accident.

Cel de-al doilea film semnat de Lucian Pintilie programat de TVR 2 este „Balanţa", realizat în 1991. Având în rolurile principale pe Maia Morgenstern şi Răzvan Vasilescu, „Balanţa" este adaptarea romanului omonim al lui Ion Băieşu. Nela, fiica unui securist căzut în dizgraţie, pleacă din Bucureşti după incinerarea tatălui ei, încercându-şi norocul în provincie. Dar orăşelul în care este repartizată ca profesoară o întâmpină cu cinism, violenţă şi nepăsare. Medicul Mitică, un etern optimist, îi va deveni prieten şi aliat. Împreună, cei doi trec prin diverse încercări, luptând cu structurile imobile ale societăţii din ultimii ani de comunism din România.

Pentru rolul din „Balanţa", Maia Morgenstern a obţinut trei trofee la categoria «Cea mai bună actriţă » la Festivalul de Film de la Geneva (1992), la Premiile Filmului European (1993) şi din partea Uniunii Cineaştilor din România (1993).

Lucian Pintilie s-a născut pe 9 noiembrie 1933 la Tarutino, în Basarabia. 

După absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti, printre care: Copiii soarelui (1961), Proştii sub clar de lună (1962), Cezar şi Cleopatra (1963), Biedermann şi incendiatorii (1964), Inima mea e pe înălţimi (1964), D'ale carnavalului (1966), Livada cu vişini (1967), Revizorul (1972, spectacol interzis de cenzura dupa a treia reprezentatie), precum şi două filme de lungmetraj: Duminica la ora 6 şi Reconstituirea.

Interdicţia de a mai lucra în România îl determină să se expatrieze în 1973. A continuat în străinătate seria spectacolelor de teatru montate pe câteva din importantele scene ale lumii: Theatre National de Chaillot din Paris: Turandot (1974); Theatre de la Ville din Paris: Pescăruşul (1975), Biedermann şi incendiatorii (1976), Jacques sau Supunerea şi Viitorul e în ouă (1977), Cei din urmă (1978), Trei surori (1979), Raţa sălbatică (1981), Azilul de noapte (1983), Arden din Kent (1984), Asta seară se improvizează (1987), Trebuie să trecem prin nori (1988), Dansul morţii (1990); Guthrie Theater din Minneapolis: Pescăruşul (1983), Tartuffe (1984), Raţa sălbatică (1988); Arena Stage din Washington: Tartuffe (1985), Raţa salbatică (1986), Livada cu vişini (1988).

În paralel, a montat şi spectacole de opera: Festivalul de la Avignon: Orestia (1979); Festivalul de la Aix-en-Provence: Flautul fermecat (1980, spectacol reluat la Opera din Lyon, Opera din Nisa, Teatro Reggio de la Torino); Welsh National Opera din Cardiff: Rigoletto (1985), Carmen (1986, spectacol reluat la Opera din Vancouver).

În 1973 a realizat la Televiziunea iugoslava filmul Salonul nr. 6 dupa nuvela omonima a lui Cehov. În 1979 a filmat în România De ce trag clopotele, Mitică? dupa un scenariu propriu pornind de la piesa D'ale carnavalului, film interzis vreme de zece ani. Dupa 1990 se repatriază şi face o serie de filme în România: Balanţa (1992), O vară de neuitat (1994), Prea târziu (1996), Terminus Paradis (1998), După-amiaza unui torţionar (2000), Niki Ardelean, colonel în rezervă (Niki et Flo) (2003).

În 1990 a fost numit Director al Studioului de Creaţie Cinematografica al Ministerului Culturii, poziţie din care a sprijinit filme realizate de tineri regizori români. A publicat la Editura Albatros volumul Patru scenarii, iar la Editura Humanitas volumul autobiografic Bricabrac.

"Restul e un bricabrac"

Am alte dovezi că am trăit. Restul... Restul e un bricabrac. – Adică cum bricabrac? – Adică un bricabrac, o carte fără un proiect precis, obiecte fără nicio valoare, uzate şi demodate, dar impregnate de timp, fragmente impregnate, enorm de multe hârtii, un război cu hârtiile. – Adică? – Adică eu am sentimentul că mă mut. Într–un alt spaţiu. Nu pot încă să–l definesc. E o nouă locuinţă. Toate amintirile strigă după mine să nu le uit.