Artiştii din teatru o plâng pe Cătălina Buzoianu, care va fi înmormântată marţi la Cimitirul Bellu ortodox

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cătălina Buzoianu (1938-2019)
Cătălina Buzoianu (1938-2019)

Înmormântarea Cătălinei Buzoianu va avea loc marţi, 6 august, de la ora 12.00, la Cimitirul Bellu ortodox.  Regizoarea a murit, sâmbătă, la vârsta de 81 de ani, iar artiştii care se ocupă de arta Thaliei deplâng dispariţia celei care le-a marcat cariera. Cătălina Buzoianu a format generaţii de actori şi regizori, a un dascăl extraordinar, care a dat încredere studenţilor săi. Valeria Seciu a fost o actriţă fetiş pentru marea regizoare.

UPDATE:Trupul neînsufleţit al regizoarei Cătălina Buzoianu  a fost depus la Sala "Toma Caragiu" a Teatrului Bulandra (Grădina Icoanei), luni, după ora 16.00. Înmormântarea are loc marţi, de la ora 12.00 la Cimitirul Bellu, potrivit UNITER.

Cătălina Buzoianu a făcut parte dintre cei mai importanţi regizori de teatru din România. Şi-a dedicat viaţa scenei şi învăţământului teatral, din 1975 fiind profesoară la catedra de regie teatru, iar din 1990 - decan al secţiei de teatru din cadrul UNATC Bucureşti.

Căsătorită cu actorul Papil Panduru, are doi copii - Ştefan Iordănescu (dintr-o căsătorie anterioară) regizor de teatru şi fost director de teatru (la Naţionalul din Timişoara şi la Teatrul Bulandra din Bucureşti), şi pe Velica Panduru, scenograf de carieră. „A apus Steaua unui om şi a unui regizor care a făcut Istorie în Teatrul Românesc! Dumnezeu să o odihnească pe Cătălina Buzoianu! Condoleanţe, Velica ! Condoleanţe, Ştefan Iordănescu! Condoleanţe familiei!", a scris actriţa Oana Pellea pe Facebook.

"Zbor lin, doamnă Buzoianu!"

"Eu am fost asistentă, iar Cristi Juncu studentul doamnei profesoare Cătălina Buzoianu. Nu o s-o uităm niciodată pentru îndărătnicia cu care credea ca orice tânăr artist in devenire trebuie încurajat, orice ar face. Poate suna aberant, dar Catalina Buzoianu credea cu adevarat ca nimic nu e mai important, la început de drum, decât ăncrederea. Încrederea in sine a studentului, a scris Andreea Vulpe.

Încrederea pe care profesorii o subminează de atatea ori, din pacate, nu din rea-voinţă, ci fiindcă, la început de drum, e mereu ceva de corectat şi, fireşte, e greu de inteles că, mai presus de orice corectură, studentul are nevoie de acest lucru esenţial pe care, ca un mare artist, Cătălina Buzoianu l-a stiut mereu: Încrederea. Îi dorim zbor lin, cu aripile pe care le-a dat tuturor tinerilor pe care i-a întâlnit", a declarat regizoarea Andreea Vulpe.

Actriţa Adriana Moca a cunoscut-o pe Cătălina Buzoianu la 19 ani. "M-a ales pentru un rolişor în spectacolul de la Teatrul Mic "Ca frunza dudului din rai". Împreună cu Oana Pellea, ca două simboluri ale unei inocenţe pierdute, traversam lumea"aceea inventată de Cătălina, o lume putredă şi roasă moral. Multă vreme mi-au răsunat în minte intonaţiile ei de la repetiţii, o incantaţie aproape. Îşi însoţea indicaţiile de gesturi, cu privirea conectată la o energie cu totul aparte. Toţi erau subjugaţi de farmecul ei, Leopoldina Bălănuţă, Dan Condurache, Ioana Pavelescu, Mitică Popescu.... I-am fost mereu recunoscătoare pentru încrederea acordată unei puştoaice proaspăt picată la IATC. A fost un artist care i-a creditat pe tineri, ştiu asta de la foşti colegi - studenţii ei de la Regie. Ea însăşi aproape un personaj, Cătălina a inventat un stil teatral, un limbaj şi un univers perfect personale.

I-am văzut "Maestrul şi Margareta" sau "Să îmbrăcăm pe cei goi" de zeci de ori, le ştiam pe dinafară. Cu adevărat un regizor maestru, o creatoare de teatru. Şi, mai ales, un spirit liber. Drum bun în eternitate şi lumină, Doamnă!", a scris Adriana Moca, pe Facebook.

Vlad Massaci a apreciat că a avut norocul să-i fie student. "Mulţumesc pentru tot, doamna Buzoianu".

"Mulţumim, doamna Cătălina Buzoianu" Drum lin printre stele", este mesajul de pe pagina Amintiri despre Teatrul Românesc.

"Ne-am bucurat de prezenţa ei la Sibiu încă de la începuturile FITS, cu spectacole care au avut un impact extraordinar asupra publicului precum „Pescăruşul” de la Teatrul Mic Bucureşti, "Patul lui Procust" de la Teatrul Bulandra Bucureşti, "Chira Chiralina" de la Teatrul "Maria Filotti" din Brăila. A lucrat împreună cu Institutul Internaţional de Teatru Mediteranean unele dintre cele mai puternice proiecte europene. Actorii cei mai mari ai ţării au trecut prin distribuţiile din spectacolele regizate de domnia sa. Suntem cu gândul alături de Velica Panduru şi Ştefan Iordănescu. În plină vară, brusc se face frig. Drum cu lumină, Cătălina Buzoianu!", a scris Constantin Chiriac, directorul FITS.

catalina buzoianu valeria seciu

Actriţa fetiş pentru Cătălina Buzoianu a fost Valeria Seciu (foto centru).

Criticul literar Ioan Stanomir: "Cătălina Buzoianu a fost una dintre inovatoarele formei teatrale la noi. Ne despărţim de un creator cu uriaşă energie. Dumnezeu să o odihnească în pace!".

"Drum lin, Cătălina Buzoianu...", a scris şi regizorul Eugen Jebeleanu. "Vă mulţumesc pentru tot ce aţi fost pentru atâtea generaţii de artişti şi spectatori. Vă mulţumesc pentru că aţi dat viaţă omului şi artistului pe care îl iubesc fără limite, scenografa Velica Panduru. Vă mulţumesc pentru această întâlnire, generoasă cât o întreagă şcoală de teatru. Vă mulţumesc şi vă aplaud. Rămas bun...".

Teatrul Evreiesc de Stat i-a adus de asemenea un omagiu doamnei Cătălina Buzoianu, "nume de marcă al regiei şi şcolii de teatru din România". "Cătălina Buzoianu a montat pe scena TES spectacolul "DIBUK" de S. Anski, în anul 1995. Fie-i memoria binecuvântată!".

TNB: "O mare pierdere pentru teatrul românesc: regizoarea Cătălina Buzoianu a părăsit această lume, la 81 de ani.


Ne leagă amintiri frumoase cariera sa, de spectacolele minunate pe care le-a montat, rămânând memorabilă "Menajeria de sticlă" montată în 2006 la TNB. Dumnezeu să o odihnească!".

Şi Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" a anunţat marea pierdere. "Doamna Cătălina Buzoianu, unul dintre cei mai mari regizori, un nume emblematic pentru teatrul românesc şi cel internaţional, a trecut la cele veşnice. Regizor la Teatrul Bulandra timp de peste două decenii, doamna Cătălina Buzoianu a montat aici numeroase spectacole de referinţă, printre care amintim: "O dimineaţă pierdută" de Gabriela Adameşteanu (adaptare proprie, 1986), "Patul lui Procust" după Camil Petrescu (1995), "Şase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello (1995), "Copilul îngropat" de Sam Shepard (1996), "Petru" de Vlad Zografi (1998), "Mutter Courage" de Bertolt Brecht (1999), "Turandot" de Carlo Gozzi (2000), "Odiseea 2001" (după un scenariu propriu şi realizat în coproducţie cu Teatrul Tourski, Marsilia), "Tatăl" de August Stindberg (2004), "Richard al III-lea se interzice" de Matei Vişniec (2006). Fie ca sufletul doamnei Cătălina Buzoianu să se odihnească în pace!". 

Cătălina Buzoianu a montat peste o sută de piese în ţară şi în străinătate, activitatea sa artistică fiind recompensată cu numeroase premii româneşti şi internaţionale.

A cucerit culmi pe tărâmul artei teatrale, suport fiindu-i credinţa în profesiunea pe care şi-a ales-o şi căreia i s-a dedicat zeci de ani. A creat peste 100 de spectacole mari – amprente pe memoria publicului. A cugetat asupra teatrului prin comunicări, conferinţe, ateliere, dialoguri, susţinute aici şi în diverse ţări, dar şi lăsând în volum bucăţi de „file îngălbenite” din caietele sale de regie, de „file albe pentru viitor”, descriind totodată „itinerarii teatrale” sau aducând „omagii” oamenilor din viaţa sa. A scris fascinant despre teatru, despre zeii lui, despre muze. A descoperit artişti – fie că i-a căutat, fie că i-a găsit întâmplător; pe mulţi i-a format, cu mulţi a mers până la răscruci de drumuri. A învăţat de la unii şi i-a învăţat pe alţii. Erudiţia ei înmagazinează tezaure ce ţin de această artă considerată efemeră…

Peste 100 de spectacole puse în scenă

După absolvirea Facultăţii de Teatru a ajuns la Iaşi, la Naţional, unde, după cum mărturisea, a fost foarte fericită, căci „am făcut multe spectacole, unele incredibile, printre care şi «Bolnavul închipuit» sau «Istoria ieroglifică»”. În acea perioadă, 1970-1975, a pus în scenă texte şi la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. Apoi a plecat de la Iaşi la Bucureşti, unde a montat la Teatrul Bulandra, la Teatrul Mic, dedicându-se şi pedagogiei la Institutul de Teatru şi Film, şcoala în care a rămas vreo trei decenii.

A lăsat urme frumoase şi la Studioul Casandra: în 1979, a pus în scenă, cu studenţii, „Romeo şi Julieta” de Shakespere, cu Adrian Pintea. Acel spectacol s-a jucat în Anglia la un festival, iar după reprezentaţie Pintea a fost dus de public pe braţe, de la teatru până la hotel.

Cu totul specială pentru Cătălina Buzoianu a fost „epoca” Teatrul Mic. Între 1979 şi 1985, în calitate de prim-regizor permanent, a înregistrat aici succese remarcabile.

Publicul îşi aminteşte de „Să-i îmbrăcăm pe cei goi” de Pirandello, „Maestrul şi Margareta” de Mihail Bulgakov, „Yvona, principesa Burgundiei” de Witolt Gombrowicz, „Dama cu camelii” de Alexandre Dumas ş.a.

A revenit la Teatrul Bulandra (din 1985, regizor permanent). Dacă în 1975 aici făcuse „Hedda Gabler” de Ibsen, când a revenit a montat „O dimineaţă pierdută”, după romanul Gabrielei Adameşteanu, un succes teatral despre care se vorbeşte şi astăzi. Au urmat, mai târziu, „Uriaşii munţilor” de Pirandello, „Merlin” de Tankred Dorst, „Patul lui Procust”, după Camil Petrescu, „Copilul îngropat” de Sam Shepard, „Petru” de Vlad Zografi; „Mutter Courage” de Bertolt Brecht.

A continuat şi la Mic – unde înainte făcuse istorie – cu alte titluri, printre care „Pescăruşul” de Cehov, „Spirit” de Margaret Edson, „Lolita” de Vladimir Nabokov, „Cum gândeşte Amy” de David Hare, „Furtuna” de Shakespeare.

Dar în 1990 i s-au deschis uşile şi în alte teatre: la Theatrum Mundi a regizat „Teatru descompus” de Matei Vişniec, „Levantul”, după Mircea Cărtărescu; la Comedie – „Fuga” de Mihail Bulgakov; la Teatrul Levant – „Pelicanul” de August Strindberg; la Teatrul „Maria Filotti” din Brăila – „Chira Chiralina” şi „Mediterana”, după Panait Istrati; la Teatrul Evreiesc de Stat – „Golem” de Leivik; la Teatrul Dramatic din Constanţa – „Penthesyleea”, după Kleist. A montat şi în Polonia, Israel, Franţa.

„Lucrurile se fac până la capăt sau nu se fac deloc.” – declara regizoarea Cătălina Buzoianu în 2010, când îşi declara oficial retragerea de pe scena românească. Dar artistul, omul Cătălina Buzoianu a rămas permanent aproape de fenomenul teatral al ultimilor ani, urmărindu-l şi colaborând ocazional cu artişti din mediul independent.

A educat şi pregătit cu exigenţă şi, în acelaşi timp, cu multă căldură umană generaţii de regizori, printre ei Mihai Măniuţiu şi Alexandru Dabija. De adăugat că acestui minunat om, care este Cătălina Buzoianu, i se datorează venirea în România a regizorului Yuri Kordonsky.

A scris trei cărţi: „Novele teatrale”, „Vaporul interior” şi „Mnemosina, bunica lui Orfeu”. 

Ultimul spectacol coordonat artistic de distinsa doamnă Cătălina Buzoianu a fost în 2018 „A(m) iubi(t) iubirea” – un florilegiu din poeziile Ninei Cassian, jucat la Muzeul Literaturii Române din Bucureşti.

A fost premiată, înainte de 1989, în ţară – Premiul Academiei Române, dar şi în străinătate – în Anglia, Polonia. După 1990 a obţinut mai multe premii anuale UNITER, premiul pentru întreaga activitatea regie, precum şi premii la Festivalul Naţional de Teatru, unde i s-au jucat mai multe spectacole. In 2018, a fost decorată de preşedintele României cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Comandor, la propunerea Festivalului Naţional de Teatru.

Din respect, admiraţie şi consideraţie pentru această mare personalitate a culturii române care a influenţat profund scena autohtonă în ultimii 50 de ani, Festivalul Naţional de Teatru i-a dedicat regizoarei Cătălina Buzoianu ediţia cu numărul 28.

CITIŢI ŞI:

Mircea Morariu: La despărţirea de o salvatoare- Cătălina Buzoianu

Cătălina Buzoianu a murit la 81 de ani. „Am făcut în viaţă tot ce am putut“. Artista era numită „o legendă în armură de argint rar“ VIDEO

Yuri Kordonsky, la dispariţia Cătălinei Buzoianu: Regret că nu am putut bea împreună un al doilea pahar de şampanie

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite