Teatru

articolul anterior articolul urmator

Criticul de artă George Banu, despre prezenţa României la Cvadrienala de la Praga: Intimidarea e sterilă în artă. Confruntarea însă e necesară

0
4 Jun 2019 16:35:37
Autor: Simona Chiţan
Cvadrienala de Scenografie se desfăşoară între 6 şi 16 iunie la Praga
Cvadrienala de Scenografie se desfăşoară între 6 şi 16 iunie la Praga

George Banu este curatorul expoziţiei care va reprezenta România, în perioada 6-16 iunie. Institutul Cultural Român este partener strategic, alături de instituţii de prestigiu din Republica Cehă, la cel mai important eveniment cultural al anului 2019 desfăşurat în ţara de reşedinţă: Cvadrienala de Scenografie şi Spaţiu Performativ de la Praga 2019.

Cea de-a XIV-a ediţie a Cvadrienalei - cea mai mare expoziţie de arhitectură teatrală şi scenografică din lume - găzduieşte din 1967 reprezentanţi ai peste 70 de ţări. Pe parcursul a zece zile se vor organiza 64 de expoziţii naţionale şi peste 500 de evenimente în peste 100 de locuri din centrul oraşului Praga, care vor atrage aproximativ 50.000 de vizitatori.

Cele două standuri ale României de la această ediţie a Cvadrienalei prezintă fragmente din opera unui mare scenograf român, Dragoş Buhagiar, şi proiectele celor trei secţii de scenografie de la universităţile din ţară – UNARTE, UNATC (ambele din Bucureşti) şi Universitatea de Artă Târgu-Mureş –, reunite în jurul unui motiv comun, „Ruinele teatrului, ruinele oraşului“, propus de curatorul standurilor, criticul de artă şi eseistul George Banu. Institutul Cultural Român a organizat cele două standuri dedicate artiştilor consacraţi şi, respectiv, tinerilor creatori, prin transpunerea reflexiei plastice a unui artist de excepţie, Dragoş Buhagiar, alături de creaţiile viitorilor scenografi. Opera studenţilor la arte incită prin maniera originală şi revelatoare de a reinvesti şi recicla ceea ce e ameninţat de dispariţie în peisajul urban românesc de astăzi.

George Banu   Arhiva personala

„Ruinele teatrului, ruinele oraşului“ este tema expoziţiei organizate de Institutul Cultural Român la Cvadrienala de Scenografie de la Praga. De ce  aţi ales acest titlu metaforă cu trimitere la oraş? De ce ruinele teatrului?

Cea de-a XIV-a ediţie a Cvadrienalei - cea mai mare expoziţie de arhitectură teatrală şi scenografică din lume - găzduieşte din 1967 reprezentanţi ai peste 70 de ţări. Pe parcursul a zece zile se vor organiza 64 de expoziţii naţionale şi peste 500 de evenimente în peste 100 de locuri din centrul oraşului Praga, care vor atrage aproximativ 50.000 de vizitatori.

Cele două standuri ale României de la această ediţie a Cvadrienalei prezintă fragmente din opera unui mare scenograf român, Dragoş Buhagiar, şi proiectele celor trei secţii de scenografie de la universităţile din ţară – UNARTE, UNATC (ambele din Bucureşti) şi Universitatea de Artă Târgu-Mureş –, reunite în jurul unui motiv comun, „Ruinele teatrului, ruinele oraşului“, propus de curatorul standurilor, criticul de artă şi eseistul George Banu. Institutul Cultural Român a organizat cele două standuri dedicate artiştilor consacraţi şi, respectiv, tinerilor creatori, prin transpunerea reflexiei plastice a unui artist de excepţie, Dragoş Buhagiar, alături de creaţiile viitorilor scenografi. Opera studenţilor la arte incită prin maniera originală şi revelatoare de a reinvesti şi recicla ceea ce e ameninţat de dispariţie în peisajul urban românesc de astăzi.

Ce înseamnă această experienţă de curator pentru dumneavoastră?

E o experienta inedită, dar seducatare căci rămân în acelaşi câmp estetic dar cu alte sarcini, poate mai concrete, nu insa radical diferite. Placerea provine din înâilnirea cu artişti cu care ma situez pe aceleaşi pozitii şi, împreună, încercăm să onorăm aceasta sarcină: a reprezenta România la cea mai importantă manifestare scenografică din lume. A fi curator implică şi obligatii materiale de care depinde reuşita proiectului. Şi eu am beneficiat din partea ICR – ului de o dorinta obstinata de a asigura realizarea proiectului cu cea mai mare exigenta.

Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR,  s-a implicat cu devoţiune şi a fost un partener de cea mai mare încredre.

Ionuţ Munteanu, la Praga, a asigurat constant legatura între artiştii invitati ţi organizatorii de la Praga, Irina Ionescu a participat la diferitele etape si a asigurat realizarea catalogului in colaborare cu Dana Ionescu si Bogdan Capaîlnean de la editura Nemira. Un critic e singur, monologal , un curator e animatorul unei aventuri colective. Si ea se continua la Sibiu unde va fi prezentata in cadrul Festivalului International de Teatru condus de Constntin Chiriac.

 De ce l-aţi ales pe Dragoş Buhagiar pentru această temă? Ati selectat împreună anumite decoruri din scenografiile semnate de acesta? Cum reprezintă exponatele sale standul României?

Am avut de ales intre o panorama a scenografiei romanesti sau o figura exemplara. Am optat pentru a doua ipoteza avind in vedere extensia operei scenografice a lui Dragos Buhagiar deschis si disponibil la mai divergente  colaborari. Pe de alta parte tin sa – mi exprim datoria fata de Marina Constantinescu gratie careia am putut vedea la Muzeul de arta, atunci sub conducerea lui Calin Stegerean, o „instalatie” conceputa in acest spirit. Eu am reluat ce mi s-a revelat atunci... dar cultura nu e oare constituita dintr-un lant de mosteniri, din respectul fata de ce ne-a precedat si de ce noi am reluat cu iubire si daruire? Dragos Buhagiar a organizat expozitia pornind de la propunerea pe care eu am formulat-o. Cu un artist ca el nu discuti etapele parcurusului, ci doar, impreună, precizăm, tinta finala, orizontul proiectului. Tinerii artisti nu trebuie să fie intimidaţi de grandoarea artei sale.

 Succesiunea lui Dragos nu e „deschisă”, dar nimic nu impiedica pe un urmas liber sa o vizeze! Intimidarea e sterila in arta. Confruntarea insa e necesara. 

Cum a fost conceput catalogul care însoţeşte prezenţa românească?

Ca o publicatie modesta dar si ca o invitatie pentru a descoperi conceptia standului, organizarea sa intelectuala confirmata prin citeva credo –uri estetice explicit formulata, din partea lui Dragos ca si a celorlalti particpanti, dar si prin prezenta vizuala a schitelor si a macheteleor. Astfel, in catalog, se conjuga cuvintele si imaginile.

Ce a însemnat spiritul Primăverii de la Praga pentru acest festival de scenografie creată în 1967 de scenograful Josef Svoboda?

Spiritul Primaverii de la Praga a fost speranţa generaţiei noastre…,noi înşine i-am resimtiti aerul proaspăt, aâit cei mai vârstnici atunci, Radu Penciulescu, sau cei ca mine, Andrei Şerban, Alexa Visarion,

ceea ce la Bucureşti a fost o deschidere partială, la Praga a suscitat o efervescenţă la toate nivelele. Şi în această atmosferă Josef Svoboda care avusese în Québec la Expoziţia universală un succes enorm cu Lanterna magică, un spectacol de scenografie abstract, lipsit de orice naraţiune sau vocaţie politică, a avut iniţiativă de a reuni scenografii lumii la fiecare patru ani pentru a le face cunoscute inventiiile, viziunile, descoperirile. Fără Primavara de la Praga, o asemenea iniţiativă nu ar fi fost posibilă.

De ce l-aţi ales pe Dragoş Buhagiar pentru această temă? Aţi selectat împreună anumite decoruri din scenografiile semnate de acesta? Cum reprezintă exponatele sale standul României?

Am avut de ales între o panoramă a scenografiei româneşti sau o figura exemplară. Am optat pentru a doua ipoteza având in vedere extensia operei scenografice a lui Dragos Buhagiar deschis si disponibil la mai divergente  colaborari. Pe de alta parte tin sa – mi exprim datoria fata de Marina Constantinescu gratie careia am putut vedea la Muzeul de arta, atunci sub conducerea lui Călin Stegerean, o „instalatie” conceputa in acest spirit. Eu am reluat ce mi s-a revelat atunci... dar cultura nu e oare constituită dintr-un lanţ de moşteniri, din respectul fata de ce ne-a precedat si de ce noi am reluat cu iubire si daruire? Dragos Buhagiar a organizat expozitia pornind de la propunerea pe care eu am formulat-o. Cu un artist ca el nu discuti etapele parcurusului, ci doar, impreuna, precizam, tinta finala, orizontul proiectului.


Cum a fost conceput catalogul care însoţeşte prezenţa românească?

Ca o publicatie modesta dar si ca o invitatie pentru a descoperi conceptia standului, organizarea sa intelectuala confirmata prin citeva credo –uri estetice explicit formulata, din partea lui Dragos ca si a celorlalti particpanti, dar si prin prezenta vizuala a schitelor si a macheteleor. Astfel, in catalog, se conjuga cuvintele si imaginile.

Ce a însemnat spiritul Primăverii de la Praga pentru acest festival de scenografie creată în 1967 de scenograful Josef Svoboda?

Spiritul «Primăverii de la Praga » a fost speranţa generaţiei noastre…,noi înşine i-am resimţit aerul proaspăt, atât cei mai vârstnici atunci, Radu Penciulescu, sau cei ca mine, Andrei Şerban, Alexa Visarion…ceea ce la Bucuresti a fost o deschidere partiala, la Praga a suscitat o efervescenta la toate nivelele. Şi în această atmosferă Josef Svoboda care avusese în Québec la Expozitia universală un succes enorm cu Lanterna magică, un spectacol de scenografie abstract, lipsit de orice naraţiune sau vocaţie politică, a avut iniţiativă de a reuni scenografii lumii la fiecare patru ani pentru a le face cunoscute inventiiile, viziunile, descoperirile. Fara «Primavara de la Praga », o asemenea iniţiativă nu ar fi fost posibilă.

Cvadrienala, celebră în lume

Creată în 1967 de celebrul scenograf Josef Svoboda, Cvadrienala s-a dezvoltat, în următorii ani, în spiritul Primăverii de la Praga. În 2019, când sunt celebrate peste cinci decenii de activitate, evenimentul a devenit cea mai importantă panoramă a scenografiei mondiale. Cvdrienala permite vizitatorului să descopere peisajul planetar al scenografiei actuale în toata diversitatea sa, fiind prezenţi, în acelaşi timp, maeştri reputaţi şi tineri debutanţi din toate ţările. ICR susţine organizarea prezenţei româneşti la Cvadrienală din anul 2007, iar ultimele două ediţii au fost curatoriate, în 2011 şi 2015, de scenograful Ştefania Cenean.
Catalogul care însoţeşte prezenţa românească în anul 2019 a fost realizat de editorul Dana Ionescu, redactor-şef al Editurii Nemira, şi de graficianul Bogdan Căpîlnean, textele fiind traduse în limba engleză de Samuel W.F. Onn. Organizarea Cvadirenalei în Republica Cehă a fost realizată de echipa Institutului Cultural Român de la Praga. În continuare, dupa Praga, expoziţia va fi prezentată în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care se va desfăşura între 14-23 iunie 2019.
Cvadrienala de Scenografie de la Praga a fost creată pentru a aduce în centrul activităţilor culturale cele mai bune performanţe artistice din design, scenografie şi arhitectură teatrală, creând astfel o modalitate de a fi transformate în experienţe de către profesionişti şi de către public. Expoziţiile, festivalurile şi programele educaţionale din cadrul Cvadrienalei devin un catalizator al progresului creativ prin încurajarea experimentării, interacţiunii, inovării şi a posibilelor colaborări. Scopul Cvadrienalei este de a onora, încuraja şi celebra munca designerilor, artiştilor şi a arhitecţilor, dar şi de a inspira şi educa marele public.
 

Citiţi şi:

România străluceşte la Cvadrienala de Scenografie şi Spaţiu Performativ de la Praga

„Ruinele teatrului, ruinele oraşului“, tema expoziţiei României la cel mai mare festival de scenografie din lume, Cvadrienala de la Praga

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii