
Atât prin vocea înconfundabilă, cât şi prin mimică, gestică şi mişcare, a fost şi e de neîntrecut în transmiterea emoţiilor de durată, a sugestiilor care nu se uită, precum ecourile care rămân mult după ce rostirea şi acţiunea s-au încheiat, când personajul a ieşit demult din cadru, a spus, pentru "Adevărul", criticul de film Valerian Sava.
"A fost extraordinară ideea care se impunea de la sine, adică fără a ţine de inspiraţia realizatorilor, aceea de a-l solicita pe Ştefan Sileanu să-l figureze pe Vlad Ţepeş în filmul omonim din 1979. Efigia sa nepereche din acest film concurează stampa pe epocă celebră şi rămîne ca şi aceasta în panteonul naţional, liberă de obligaţia adăugării altor nume de pe generic, spre a o autentifica. Dar faptul că alte filme în care a jucat poartă unele dintre semnăturile cele mai prestigioase ale filmografiei noastre, precum cele ale regizorilor Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Iulian Mihu, Manole Marcus sau Nae Caranfil, e o mărturie care dă măsura vocaţiei actorului“, a subliniat criticul de film Valerian Sava.
Marina Roman: „Regressus ad valorem – Ştefan Sileanu“
"Generaţiile de mijloc şi cele vârstnice îl ştiu şi, mulţi dintre noi, păstrează memoria unor roluri care scriu istoria teatrului românesc", a scris criticul de film Marina Roman, în debutul rubricii „Regressus ad valorem – Ştefan Sileanu“, iniţiată de Institutul Cultural Român.
"Şase ani. Au trecut ca o singură zi... De-aş fi avut măcar două. N-am zidit mănăstiri, nici cetăţi, chipul meu nu va rămâne zidit în ctitorii. Dar am clădit în sufletul ţării. E lucrarea cea mai de preţ din câte sunt date unui domn.”
Sunt cuvintele lui Vlad Ţepeş, în finalul filmului realizat de Doru Năstase în 1979. Şi din nou îl credem pe Ştefan Sileanu. Pentru că era un actor dăruit cu puterea de a spune adevărul. Pentru el şi teatrul, şi filmul, şi pictura erau adevăr", a subliniat criticul de film.
Zeci de roluri în filme
Alături de rolul din „Vlad Ţepeş“ care l-a făcut celebru, Ştefan Sileanu a mai jucat şi în alte filme care poartă unele dintre semnăturile cele mai prestigioase ale filmografiei noastre, precum cele ale regizorilor Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Iulian Mihu, Manole Marcus sau Nae Caranfil. Printre acestea, se numără: „Scopul şi mijloacele“ (regia Dan Marcoci, 1982), „Amurgul fântânilor“ (regia Virgil Calotescu, 1983), „Raliul“ (regia Mircea Drăgan, 1984), „Adela“ (regia Mircea Veroiu, 1985), „Trandafirul şi coroana“ (regia Domniţa Munteanu, 1991), „Şobolanii roşii“ (regia Florin Codre, 1991), „E pericoloso sporgersi“ (regia Nae Caranfil, 1993), „Crucea de piatră“ (regia Andrei Blaier, 1994), „Craii de Curtea Veche“ (regia Mircea Veroiu, 1995), „Don Juan sau dragostea pentru pentru geometrie“ (regia Eugen Todoran, 1997), „Despre morţi numai de bine“ (regia Claudiu Romila, 2005), „Europolis“ (regia Cornel Gheorghiţă, 2010), „Rămâi cu mine“ (serial TV, 2013). 0132 În Adela (1984), filmul lui Mircea Veroiu, Ştefan Sileanu îşi exercită farmecul şi inteligenţa masculină în rolul lui Tuliu Drăgan, contribuind, cu siguranţă la unul dintre succesele filmului românesc: în 1985 a primit premiile ACIN pentru imagine (Doru Mitran) şi decoruri (Călin Papură), iar în 1985 Marele Premiu de la Sanremo“, a punctat criticul de film Marina Roman.
Citiţi şi:
Criticul de teatru Doina Papp: In memoriam Ştefan Sileanu
A murit Ştefan Sileanu. Actorul avea 80 de ani
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
1 Comentariu
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Dumnezeu sa-L ierte si sa-L odihneasca in pace ! Iar noi cei ramasi sa nu ne lasam invinsi de cel rau !Sa fim mai uniti in fapte bune !