„Din culisele cinematografiei“. Cum i-a dus cu zăhărelul actorul Ernest Maftei pe securişti. „Dădea impresia că prin chemarea la întâlnire l-am deranjat“
0
Urmărit de trecutul său legionar, Ernest Maftei a fost nevoit să semneze un angajament de colaborare cu Securitatea în 1959. Activitatea „agentului Mateescu“ a fost însă mult sub nivelul aşteptărilor, el fiind din rândul informatorilor pe motiv că „nu este sincer“. „Weekend Adevărul“ vă prezintă detalii din dosarele CNSAS
Între desele filmări şi apariţii pe scena teatrelor din timpul regimului comunist, actorul Ernest Maftei (1920-2006) a fost nevoit, vreme de aproape două decenii, să dea cu subsemnatul la Securitate, fiind hăituit pentru tinereţea sa legionară. Tot din acelaşi motiv a fost judecat şi achitat, în perioada antonesciană, însă a fost şi deţinut politic la Vaslui, Galaţi, Jilava şi Văcăreşti, încă din perioada în care prim-ministru era Armand Călinescu.
Începută încă din 1950, când a prins un rol episodic în filmul „Răsună valea“, regizat de Paul Călinescu, cariera cinematografică a lui Ernest Maftei s-a întins pe parcursul a şase decenii şi s-a încheiat tot cu o prestaţie simbolică, în filmul lui Geo Saizescu, „Păcală se întoarce“. Între timp reuşise să-şi treacă în palmares peste o sută de pelicule, inclusiv prestaţii remarcabile în filme precum „Reconstituirea“ (regia Lucian Pintilie), „Meandre“ (regia Mircea Săucan), „Duhul aurului“ (regia Dan Piţa), „Osânda“ (regia Sergiu Nicolaescu), „Vlad Ţepeş“ (regia Doru Năstase), „Dumbrava minunată“ (regia Gheorghe Naghi) şi „Miracolul“ (regia Tudor Mărăscu). „Iubesc foarte mult filmul pentru autenticul la care te supune. Aici n-ai cum trişa. Pelicula trădează cel mai mic fals“, obişnuia să spună „Bădia“.
Eu zic că nu există roluri mari şi roluri mici. Există oameni. Da’ şi cu oamenii e o treabă. Poţi să cunoşti un om de ani de zile, dar să nu-l cunoşti cu adevărat până nu-l prinzi la un moment de sinceritate în care-ţi dă replica-cheie. Până atunci nu-l cunoşti. Că oamenii nu se lasă descoperiţi uşor. O fi având fiecare replica lui cheie, fie că ştie sau nu de ea, dar nu ţi-o încredinţează cu una sau cu două. Şi personajele sunt la fel, să ştii. Şi ele au replica lor cheie. Şi trebuie să stai multă vreme cu ele să le-o dibui... Ernest Maftei în revista „Cinema“ nr. 6/1973
Dosarele „Ernest Maftei“ din arhiva CNSAS
Actorul a reuşit, totuşi, să „trişeze“ – însă în relaţia cu Securitatea. Pe numele său există mai multe dosare aflate astăzi în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, din paginile cărora „Weekend Adevărul“ vă prezintă fragmente relevante începând cu acest număr. Ernest Maftei a fost atât urmărit de Securitate, cât şi, pentru o perioadă, colaborator al serviciului de informaţii. Nevoit să semneze un angajament la 14 ianuarie 1959, actorul a primit numele conspirativ „Mateescu“, reuşind totuşi să-şi salveze cariera fără a-şi trăda conştiinţa.
La 30 noiembrie 1967, în referatul „cu propunere de încetare a legăturii cu informatorul «Mateescu»“, se preciza clar că „în toată această perioadă acest informator nu a furnizat niciun material care să prezinte interes pentru organele de Securitate“. Aşadar, ofiţerul care a aprobat documentul a fost nevoit să constate: „A fost necesar să treacă 9 ani de zile ca să constatăm că-l ţinem inutil în reţea!“.
Totuşi, „Mateescu“ a fost reactivat în cursul anului 1970, „pentru supravegherea informativă generală a Teatrului «Giuleşti»“, dar Ernest Maftei i-a dezamăgit şi de această dată pe securişti, care constatau, la 28 mai 1973, cu ocazia redactării unui nou referat cu propunere de încetare a legăturii, că „Mateescu nu este sincer“ şi că „dădea impresia că prin chemarea la întâlnire l-am deranjat“.
11 ani a fost Ernest Maftei colaborator al Securităţii, în două etape, însă de fiecare dată a fost considerat inutil pentru reţea.
Ernest Maftei şi Ilarion Ciobanu în filmul Conspiraţia (1972)
Tata n-a fost el prea încântat când a auzit că mă fac actor. «Vrei s-ajungi la circ?» – zicea. Că la el nu era tocmai limpede cum e cu teatrul ăsta. În 1942, eram încă student, dar jucam la teatrul «Muncă şi lumină» din laşi – o filială a teatrului lui Victor Ion Popa. Am debutat în piesa «Zece milionari» de Victor Ion Popa şi, culmea!, eram bancher. Prima şi ultima oară în viaţa mea. După aia, numai muncitor şi ţăran, cum ştii şi mata... Ernest Maftei în revista „Cinema“ nr. 6/1973
STENOGRAMĂ
M.A.I. C11
17 decembrie 1958
Se aprobă,
Şeful direcţiei
Colonel de Securitate
ZODIAN GHEORGHE
26.12.58
REFERAT
cu propunere de recrutare a numitului MAFTEI ERNEST, actor la Teatrul Muncitoresc CFR Giuleşti
I. Scopul şi necesitatea recrutării
În obiectivul Teatrului Muncitoresc CFR Giuleşti au fost identificate până în prezent mai multe elemente suspecte. Printre aceştia se află şi actorii SIRETEANU NICOLAE şi LUNGEANU CONSTANTIN, primul fost şef de cuib legionar cunoscut cu intensă activitate în favoarea acestei organizaţii, iar al doilea de asemeni legionar a fost arestat în anul 1949 pentru activitate legionară subversivă.
În prezent nu se cunoaşte care este activitatea desfăşurată de aceste elemente şi aceasta din lipsă de agentură, întrucât agentul „PĂUNESCU GHEORGHE“ din acest obiectiv nu are decât slabe posibilităţi de informare pe lângă cei în cauză.
Această situaţie impune recrutarea unui agent care să dispună de reale posibilităţi de informare pe lângă elementele suspecte şi astfel să putem realiza sarcinile informativ-operative ce decurg din cunoaşterea şi stabilirea activităţii lor prezente.
Pentru realizarea acestui scop a fost punctat actorul MAFTEI ERNEST asupra căruia în urma studierii şi verificării au fost stabilite următoarele:
II. Datele de identificare ale candidatului şi rezultatele studierii lui
Numitul MAFTEI ERNEST s-a născut în data de 6 martie 1920 în comuna Prăjeşti, Raionul şi Regiunea Bacău, fiul lui Gheorghe şi Elena (decedată), originea socială ţărani mijlocaşi, naţionalitatea şi cetăţenia română, neîncadrat politic, ca studii posedă Conservatorul de Artă Dramatică, de profesie actor, căsătorit, are un copil (...) În activitatea sa profesională numitul Maftei Ernest este cunoscut ca un bun actor, iar în ultimul timp a devenit foarte cunoscut în „lumea artiştilor“ datorită unei piese pe care a scris-o în cursul acestui an.
Această piesă, intitulată „Răzeşii lui Bogdan“ cu care Teatrul CFR Giuleşti s-a prezentat la concursul pe ţară al colectivelor teatrale şi a obţinut premiul I, fapt care i-a atras aprecieri unanime din partea criticilor şi oamenilor de teatru, iar multe colective de teatru din provincie au solicitat textul acestei piese pentru a o pune în scenă. Pentru această piesă numitul MAFTEI ERNEST a încasat circa 15.000 lei. Din verificările efectuate asupra sa a reieşit că sus-numitul în perioada cât a fost elev la Şcoala Normală din Bacău (1934-1941) a făcut parte din FDC, având funcţie de răspundere în cadrul acestei organizaţii în care calitate a depus o intensă activitate care a constat în:
- Recrutarea de noi membri în FDC, pregătirea şi educarea lor în spirit legionar, prin: organizarea de şedinţe, organizarea de „bătălii“ (a fierului, a hârtiei, etc.), organizarea de marşuri legionare în comunele învecinate.
- Colectarea de fonduri băneşti (cotizaţia membrilor şi donaţii) pentru „ajutorul legionar“
În procesul său verbal de interogatoriu (pag. 16-17), arestatul BUCUR ION arată că MAFTEI ERNEST ar fi fost şeful FDC pe judeţul Bacău şi că el, în calitate de şef al „Mănunchiului de prieteni“ de la liceul comercial din Bacău primea instrucţiuni de organizare, precum şi material de propagandă (cărţi, broşuri) de la MAFTEI ERNEST. Acest lucru este arătat şi de arestatul DORNEANU ŞTEFAN în procesul său verbal de interogatoriu (pag. 33-34).
(...)
Pentru activiatea sa legionară numitul MAFTEI ERNEST în luna aprilie 1942 a fost arestat şi trimis în judecată Curţii Marţiale Galaţi, care judecându-l în luna mai 1942 l-a achitat. În prezent, din supravegherea informativă exercitată asupra sa în cadrul obiectivului nu au rezultat fapte care să prezinte interes operativ, cel în cauză având o atitudine şi o comportare corectă.
Pentru a-şi ascunde însă trecutul caută să facă însă paradă de originea sa ţărănească şi de asemeni, în autobiografia şi materialul de cadre arată că a fost numai simpatizant al organizaţiei legionare.
De menţionat că cel în cauză în anul 1954 a fost anchetat în stare de libertate de către organele Regiunii M.A.I. Bucureşti în legătură cu activitatea sa legionară (pag. 40-44)
(...)
III. Certitudinea că respectivul candidat la recrutare va corespunde pentru munca informativă
Din studiul şi cunoaşterea personală efectuată a rezultat că numitul MAFTEI ERNEST este un element inteligent şi cu un nivel cultural dezvoltat. Este o fire deschisă, veselă, prietenoasă şi glumeaţă, fapt pentru care se bucură de simpatia colegilor săi. Are o vorbă simplă şi plăcută cu accent moldovenesc, având în general comportarea unui om care nu caută să iasă în evidenţă sau să se afirme. Prin felul său simplu de a fi, se poate apropia şi câştiga simpatia oricărei persoane.
(...)
IV. Metoda recrutării şi cine va efectua recrutarea
Din materialul aflat la dosar rezultă că numitul MAFTEI ERNEST în trecut a făcut parte din organizaţia legionară ca şef al unui cuib FDC. În prezent sus-numitul caută să ascundă acest fapt şi să diminueze activitatea sa în această organizaţie, arătând că a fost numai simpatizant. Faţă de materialele pe care le posedăm considerăm că va putea fi determinat să-şi recunoască întreaga activitate legionară, astfel că recrutarea va fi făcută prin folosirea materialelor de către şeful biroului, Cpt. LICULESCU OCTAVIAN şi Lt. Maj. DINU CONSTANTIN. Aducerea sa la locul recrutării se va face sub legenda că este chemat ca să dea în scris cele ce cunoaşte în legătură cu activitatea legionară a fostului său coleg de şcoală BOCA VICTOR (...) Sosit la locul recrutării va fi anchetat pe bază de proces-verbal de interogatoriu despre activitatea sa legionară din trecut. Recrutarea sa va fi în funcţie de atitudinea şi poziţia adoptată în anchetă (...)
ŞEFUL BIROULUI, LT. MAJ. DE SECURITATE LICULESCU OCTAVIAN
CPT. DE SECURITATE DINU OCTAVIAN
DE ACORD, ŞEFUL SERVICIULUI, CPT. DE SECURITATE FLOREA ION
(C.N.S.A.S. Fond „MFR“, dosar nr. 84917, vol. B, f. 4-9)
Se încarcă comentariile...
