Dragnea şi visurile lui de a deveni preşedintele României

De la începutul lunii februarie, de când a reapărut în spaţiul public, după o lungă şi costisitoare vacanţă, petrecută departe, vacanţă în răstimpul căreia puţin i-a păsat de România şi de obligaţiile pe care le are în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, dl. Liviu Nicolae Dragnea nu mai are astâmpăr.

Dacă în cursul vacanţei sale, dl. Dragnea s-a mulţumit să ne dea mesaje pe reţelele sociale şi să ne înştiinţeze că viitorul sună bine şi aceasta cu un buget nerealist, nesustenabil, bazat pe o creştere economică ameţitoare, necreditată de nici un economist serios, de două săptămâni încoace preşedintele PSD bate ţara în ceea ce este, mai mult ca sigur, un turneu electoral în lege, menit să îi pregătească anunţul candidaturii la preşedinţie.

Dl. Dragnea s-a săturat pesemne de performance-urile din fiecare zi de luni, atunci când, însoţit de valize, încerca să demonteze acuzaţiile ce îi erau aduse de Rise Project ca urmare a atentului studiu a celor conţinute în dosarele Tel Drum şi să deturneze atenţia românilor spre ceea ce el pretindea a fi afacerile cu case şi dosarele albite de dl. Augustin Lazăr ale preşedintelui Iohannis, aşa că a schimbat foaia şi tună şi fulgeră în teritoriu, ba la Reşiţa, ba la Slobozia. Repertoriul este acelaşi. Românii o duc din ce în ce mai bine, au salarii mărite, bune, grase şi aceasta graţie PSD, omiţând însă să spună că ele sunt plătite din împrumuturi contractate la bănci din străinătate, cu dobânzi imense, chiar mai mari decât acelea pe care le plăteşte Grecia, dar şi fără a scoate o vorbuliţă despre inflaţia galopantă. Viaţa românilor este mai fără griji în pofida avertismentelor preşedintelui, ale organismelor internaţionale, ale Uniunii Europene care a şi descoperit minciuna la care s-au dedat guvernul României şi ministrul Finanţelor publice, dl. Eugen Orlando Teodorovici pentru a putea raporta că am avea un deficit bugetar mai mic decât 3%. Chiar ar duce-o şi mai bine dacă de la anul, la Cotroceni nu s-ar mai afla dl. Klaus Werner Iohannis şi dacă s-ar scăpa de teroarea controlului exercitat de organismele Uniunii Europene care persecută ţara, vor să ia nenumărate piei de pe români, să îi fure, să îi jefuiască.

Cu acest discurs violent anti-UE şi anti-Iohannis, scris parcă în anii 50, de Leonte Răutu sau de Silviu Brucan, cu demascarea grozăviilor din justiţie, cu minciunile referitoare la serviciile secrete care, la ordinul lui Coldea şi Kövesi, au ascultat telefoanele a sute de mii de români şi au trimis la închisoare floarea clasei politice autohtone, cu atacurile la Statul paralel cu care el însuşi tăia porcul şi prăjea şorici, dl. Liviu Nicolae Dragnea vrea să câştige viitoarele alegeri prezidenţiale. Încă îl ameţeşte pe dl. Călin Popescu-Tăriceanu cu promisiunea că alianţa PSD-ALDE va avea un candidat unic la Cotroceni, însă e mai mult ca sigur că noua poftă a preşedintelui PSD este aceea de a se înscrie el însuşi în cursa electorală. Drept pentru care le-a şi cerut ciracilor lui din teritoriu să organizeze echipe care cu ocazia întâlnirilor politice să îi ceară să candideze, iar el să facă pe modestul, pe calmul, pe principialul , să se pisicească şi să spună că nu el, ci organele colective de conducere ale partidului vor lua această decizie capitală. Ca şi cum cineva ar mai crede în existenţa democraţiei interne de partid în PSD. Ca şi cum nu am şti că PSD funcţionează pe modelul PCR.

Orbirea, înfiriparea cultului personalităţii, conducerea în stil autocratic, dictatorial de-a dreptul, totul după pattern-ul lui Nicolae Ceauşescu, care îl caracterizează pe dl. Liviu Nicolae Dragnea, îl fac să fie extrem de puţin sensibil la sondaje şi la realitatea că este un candidat fără nici cea mai mică şansă. Că, aşa după cum bine spunea, în urmă cu ceva vreme, politologul Stelian Tănase, o eventuală candidatură la preşedinţia României a d-lui Dragnea va aduce în tolba contra-candidatului său, dl. Iohannis, cel puţin un milion de voturi în plus.

Asemenea tuturor dictatorilor dl. Dragnea este deconectat de realitate şi se crede iubit de popor. Nu bagă în seamă manifestările de nemulţumire populară, huiduielile, le minimalizează, le trimite în derizoriu. Se face că nu ştie că oamenii încă nu ies în număr suficient de mare în stradă şi în pieţe de teama acţiunilor Jandarmeriei pe care PSD a trecut-o în ograda proprie şi care îl slujeşte pătându-şi onoarea. Trezirea va fi cu atât mai cruntă şi nu se va limita la un simplu duş rece.