File de poveste cu Nea Mărin. Amza Pellea ar fi împlinit astăzi 84 de ani
0
Oana Pellea, fiica marelui actor Amza Pellea, a postat pe conttul de Facebook: "Într-un 7 aprilie s-a născut iubirea vieţii mele: TATA!". Amza Pellea s-a născut pe 7 aprilie 1931 la Băileşti.
"Într -un 7 aprilie s a născut iubirea vietii mele: TATA! Mulţumesc celor ce nu l au uitat!
Aprindeţi-i, oameni buni, un gând de lumină! Mulţumesc!", scrie Oana Pellea, fiica marelui actor Amza Pellea, pe contul ei de Facebook.
Înzestrat cu o vocaţie cinematografică deosebită, Amza Pellea nu este un simplu interpret, ci un creator de personaje, fie dând viaţă, credibilitate, forţă, individualitate, unor eroi de excepţie în situaţii de excepţie, fie compunându-şi un alter ego, întruchipare a olteanului parşiv, isteţ, ironic, inventiv, dinamic şi plin de farmec.
Amza Pellea a fost unul dintre cei mai importanţi actori români, distingându-se atât în teatru cât şi în film. A fost interpretul lui Nea Marin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i-a relevat atât de bine disponibilităţile pentru comedie.
S-a născut la Băileşti într-o familie cu cinci copii, tatăl său s-a numit tot Amza Pellea şi a fost directorul cooperativei "Munca Noastră" din Băileşti în anul 1933. A absolvit cursurile Colegiului Naţional Carol I din Craiova. Un reprezentant al Promoţiei de aur a teatrului românesc, Amza Pellea a jucat la Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie şi Teatrul Naţional din Bucureşti, unde s-a impus ca unul dintre actorii cei mai dotaţi ai scenei româneşti. A fost profesor la IATC.
Pe scena craioveană realizează, în perioada stagiaturii de trei ani (1957-1959), nu mai puţin de 14 roluri, între care Jack Worthing (Ce înseamnă să fii onest, de Oscar Wilde), Vedernikov (Ani de pribegie, de Aleksei Arbuzov), Vladică Ilarion (Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu), Comandantul vasului (Tragedia optimistă a lui Vsevolod Visnevski), Bepe (Galcevile din Chioggia, de Carlo Goldoni), Horatio (Hamlet de Shakespeare), Colonelul Dobre (Ecaterina Teodoroiu de Nicolae Tautu), Otto Katz (Soldatul Svejk de Jarolav Hasek), Esteban (Fântâna turmelor de Lope de Vega).
Pe scena Teatrului de Comedie crează alte personaje, printre care Brettschneider (Svejk în al doilea război mondial de Brecht - 1962), Pietro (Umbra de E. Svart - 1963), Manole (Somnoroasa aventură, de Teodor Mazilu - 1964), Subcomisarul (Capul de răţoi de G. Ciprian - 1966), Platonov (Un Hamlet de provincie de Cehov - 1967), Voievodul Basarab (Croitorii cei mari din Valahia de Al. T. Popescu - 1969), Noah (Arca bunei speranţe de I.D. Sarbu - 1970), Hrisanide (Interesul general, de Aurel Baranga - 1972), Hickok (Buffalo Bill şi indienii, de A. Kopit - 1973), "inginerul" din Nic Nic.
Pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti dă viaţă lui Petre Dinoiu (Comoara din deal, de Corneliu Marcu - 1977) şi lui Vlad Ţepeş (A treia ţeapă, de Marin Sorescu - 1979).
Ultimul rol creat la teatru îl readuce pe scena Teatrului de Comedie, realizând - în regia lui Gheorghe Harag - personajul bătrânului moşier Muromski în Procesul de Suhovo-Kobilin - 1983.
Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri, de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia, de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât şi personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58, de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T .Mazilu), dar şi personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor, de Calderon, Horaţiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie, de Cehov).
Rămas probabil în constiinţa publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul şi prin Nea Marin, reuşeşte în Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte să atingă ambele personaje. Umilul, şi câteodată veselul Ipu recapătă, în finalul filmului, figura dârză şi tragică a soldatului ţăran din primul război.
A câştigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internaţional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepţional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică şi Ernest Mafeti, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim şi Veler Doamne" de Victor Ion Popa.
22 martie 1973 - 24 septembrie 1974 - director al Teatrului Naţional din Craiova.
A fost căsătorit timp de 25 de ani din 1958 până la moartea sa în 1983 cu Domnica Mihaela din familia Policrat din Craiova. A decedat în data de 12 decembrie 1983 la Bucureşti la vârsta de doar 52 de ani. Este înmormântat la cimitirul Bellu.
Filmografie
Neamul Şoimăreştilor (1965)
Haiducii (1966)
Dacii (1967)
Columna (1968)
Mihai Viteazul (1971)
Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte (1972)
Ciprian Porumbescu (1973)
Ultimul cartuş (1973)
Un comisar acuză (1974)
Stejar – extremă urgenţă (1974)
Nemuritorii (1974)
Tată de duminică (1975)
Osînda (1976)
Accident (1977)
Eu, tu, şi... Ovidiu (1978)
Pentru patrie (1978)
Melodii, melodii (1978)
Revanşa (1978)
Ecaterina Teodoroiu (1978)
Nea Mărin miliardar (1979)
Mihail, cîine de circ (1979)
Capcana mercenarilor (1981)
Cucerirea Angliei (1982)
1961 Setea
1963 Tudor
1964 Pisica de mare
1965 Camera albă
1966 Răscoala
1969 Războiul domniţelor
1972 Puterea şi adevărul, Săgeata căpitanului Ion
1973 Aventurile lui Babuşcă
1974 Proprietarii, Porţile albastre ale oraşului
1975 Cantemir, Ulzana, căpetenia apaşilor, Evadarea
1976 Lumina pe coline, Trei zile şi trei nopţi
1977 Boschet de Veneţia, Împuşcături sub clar de lună
1979 Braţele Afroditei
1980 Duios Anastasia trecea, Casa dintre câmpuri
1981 Poarta de aur a incaşilor, Şantaj, Spectacolul spectacolelor, Detaşamentul „Concordia”, Ana si „hoţul”
1983 Imposibila iubire
Se încarcă comentariile...
