Firmă sigură, marfă garantată

Din interviul cu Alexandru Dabija realizat de Nόra Balász şi inserat în revista Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca, aflăm că regizorul revine la prestigioasa instituţie de spectacole transilvăneană după o absenţă de aproximativ 30 de ani. Revenirea se produce cu un spectacol de comedie, mai exact cu un vodevil.

De ce a optat Dabija pentru comedie? Nu doar fiindcă ştim bine că e genul lui preferat, că e expert în domeniu, ci şi pentru că, studiind atent oferta repertorială din anul de graţie 2014 a Teatrului, o ofertă dintre cele mai onorabile, artistul a ajuns la concluzia că „se joacă prea puţine comedii”.  Zice cât se poate de just mai departe Alexandru Dabija că „Teatrul Maghiar are un repertoriu şi o trupă foarte bună, cu prea puţină explozie comică. Echipa de actori este capabilă de explozie, dar întoarsă prea mult înăuntru, în introspecţie, în piese mult prea serioase.”

De ce spun că are dreptate regizorul în tot ceea ce spune?. Deoarece am văzut mai toate premierele Teatrului din anul 2014 şi pot afirma că dintre ele doar Leda e comedie în lege. O comedie ale cărei origini se regăsesc lesne în vodevil. Era, prin urmare, nevoie de un spectacol care să potolească pofta de râs cea de toate zilele a publicului? Era! Drept pentru care regizorul a făcut apel la Georges Feydeau şi la piesa acestuia Logodnicii din provincie, scrisă în colaborare cu M. Desvallières. Şi cu toate că în materie de comedie poate nici Shakespeare nu a fost atât de jucat precum Feydeau, mărturisesc că nu ştiu ca piesa în chestiune să se fi aflat în anii din urmă pe afişul vreunui teatru din România, iar dacă a fost, am ratat spectacolul în chestiune.

Cum Dabija e un mare profesionist, dar şi pentru că la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca profesionalismul este la el acasă, pregătirea spectacolului cu vodevilul în cauză s-a produs cu cea mai mare seriozitate. Nu s-a făcut apel, aşa cum se întâmplă în multe alte locuri din ţară, atunci când vine vorba de a se monta texte de acest gen greşit socotite uşoare, la „existent”. Pentru decor şi pentru costume a fost invitat Dragoş Buhagiar care a construit un decor masiv, aşa cum ştie el să construiască. Un decor manipulat la vedere de actori, astfel încât frecventele schimbări ale locurilor în care se consumă multiplele acţiuni din piesă să fie făcute şi vizibile, şi posibile. Spaţiul îşi are rostul lui în piesa lui Feydeau- Desvallières fiindcă de la neaşteptata şi absolut aiuritoarea întâmplare a „unificării” unei agenţii matrimoniale cu una de plasare pornesc toate încurcăturile din piesă. Ele continuă în casa marelui pişichier care e doctorul Saint- Galmier, corupător de inimi patentat ce are deja vreo două logodnice şi care se trezeşte pe neaşteptate şi cu o a treia pretendentă. Parte a trioului Gévaudan ce şi-a abandonat urbea natală cu gândul de a se căpătui matrimonial la Paris. Ca să iasă basma curată, doctorul, un contemporan al experienţelor psihiatrice ale lui Charcot, decide să îi interneze pe cei trei în clinica lui de hidroterapie. Loc în care ajung să se întâlnească până la urmă toate personajele şi uite aşa harababura devine desăvârşită.

Dabija a alcătuit o distribuţie „de vis”. Una în care se regăsesc multe dintre marile nume ale Teatrului Maghiar de Stat din Cluj. Prezenţa pe afişul oricărui spectacol a unor actori hiper-consacraţi, de vârste şi din generaţii diferite, aşa cum sunt Dimény Áron, Bogdán Zsolt, Orbán Attila, Varga Csilla, Albert Csilla, Pánek Kati, Kántor Melinda, secondaţi de profesionişti incontestabili precum Buzáşi András, Marosán Csaba, Vatány Zsolt şi Fogarasi Szép Alpár e în sine o garanţie de calitate. Garanţie onorată în cea mai mare parte de realitatea montării. Aşadar, „firmă sigură, marfă garantată.” Cu toate acestea, din motive ce îmi scapă, cavalcada comică din reprezentaţia văzută de mine a fost puţin mai temperată decât mi-aş fi dorit. Ceea ce nu înseamnă că hazul situaţiilor şi al replicilor nu au fost valorificate cum se cuvine, ori că actorii, buni cunoscători ai enunţului, nu au ajuns cu măiestrie la acel quod erat demonstrandum ce ţine de riguroasa matematică a construcţiei textului şi spectacolului de gen ca şi la „explozia comică” dorită de regizor.  

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca- LOGODNICII DIN PROVINCIE de Georges Feydeau şi M. Desvallières;

Traducerea în limba maghiară: Horváth Andor;

Dramaturgia: Visky András;

Regia: Alexandru Dabija;

Scenografia: Dragoş Buhagiar;

Cu: Dimény Áron, Bogdán Zsolt, Buzási András, Farkás Loránd, Orbán Attila, Albert Csilla, Panek Kati, Kántor Melinda, Marosán Csaba, Vatány Zsolt, Fogarasi Szép Alpár;

Data reprezentaţiei: 3 noiembrie 2014