Teatru

articolul anterior articolul urmator

Mariana Mihuţ, de la tandreţe la crimă, în comedia neagră „Cutia Pandorei“

0
6 Mar 2016 09:31:33
Simona Chiţan
Mariana Mihuţ, în "Cutia Pandorei"                     FOTOGRAFII: Mihaela Marin
Mariana Mihuţ, în "Cutia Pandorei"                     FOTOGRAFII: Mihaela Marin

Actorii Mariana Mihuţ şi Şerban Pavlu susţin un recital excepţional de umor negru în spectacolul „Cutia Pandorei“, regizat de Felix Alexa, la Teatrul Bulandra.

În „Cutia Pandorei“, de autoarea maghiară Katalin Thuroczy, Mariana Mihuţ se întâlneşte, în rolul bunicii, cu Şerban Pavlu. În spectacolul regizat de Felix Alexa, mătuşa Hilda (Mariana Mihuţ) şi nepotul Bandi (Şerban Pavlu) aduc pe scenă, timp de o oră, cu pasiune, cu sarcasm, problemele unei familii.

Mariana Mihuţ, o actriţă extraordinară, îşi exersează mai bine ca oricând sarcasmul personajului, săgeţile otrăvite, dincolo de ataşamentul vizibil faţă de nepot. Hilda povesteşte despre foştii ei soţi, chiar despre cum l-a ucis, cu nonşalanţă, pe unul dintre aceştia, care a înşelat-o. Nimic nu e prea mult pentru a ostoi focul şi dreptatea acestei femei puternice. Nepotul-hoţ este bătut măr de mătuşa, aşa-zis victimă a acestuia.

Replicile sunt scânteietoare. Hilda mai bea câte un rachiu tare, din perele copacului, unde îi este îngropat unul dintre bărbaţi. Scenografia, semnată de Andrada Chiriac, aduce pe scenă camera îmbâcsită a bătrânei, cu valize-cutii ale Pandorei.

Crimă, dar şi dragoste

În „Cutia Pandorei“, autoarea maghiară Katalin Thuróczy reuşeşte să umanizeze întrucâtva personajul mefistofelic al Hildei, făcând din el, aparent, o bătrânică neajutorată. Amândoi caută o comoară: averea familiei preschimbată de tatăl Hildei în aur şi diamante. Înainte de a muri, bătrânul a scris secretul ascunzătorii pe o bucată de hârtie ruptă în două. Una i-a dat-o Hildei iar cealaltă fratelui ei, András.  Aceste petece de hârtie au creat mereu o dispută între cei doi fraţi. Înainte de a muri, András i-a dat jumătatea de secret fiului lui, Bandi. 

De aceea Bandi se află acum aici, intrat prin efracţie în casa tuşii Hilda. Un text plin de suspans, despre un joc de-a şoarecele şi pisica, despre pasiune, ură, egoism, răzbunare, crimă, dar şi dragoste, autoarea declarând într-un interviu că „viaţa are în ea poveşti frumoase şi mai puţin frumoase“. Personajele ei „sunt întotdeauna personaje reale“ puse în situaţii dramatice care se creează „doar dacă destinele se bat cap în cap“.

Destinul Hildei este uimitor, mă fascinează pentru că, din punctul meu de vedere, ea este eterna supravieţuitoare. Modelul ei este din viaţa reală, o prietenă dragă de-a mea tocmai şi-a sărbătorit 90 de ani. Deşi nu şi-a omorât niciodată soţii -şi a avut patru la număr- filosofia ei de viaţă seamănă foarte mult cu viziunea Hildei“, spune Katalin Thuróczy.

Un spectacol pentru o mare actriţă

În esenţă, tuşa Hilda este o femeie energică, hotărâtă, dar şi nemiloasă. Nepotul Bandi apare ca un tânăr curajos, puternic, dar, în fond, el este un copil naiv, fricos şi timorat.Un spectacol tulburător, o comedie neagră plină de suspans, stări emoţionale extreme şi un final surprinzător.

„Mariana Mihuţ este un artist complex, care te poate surprinde la fiecare repetiţie cu noi nuanţe, cu o privire, cu o explozie neaşteptată de energie sau alteori cu tristeţea cea mai adâncă, exprimată însă atât de subtil. Pentru ea am ales să montez acest un text ce jonglează permanent cu nuanţe de umor negru şi multiple stări sufleteşti“, apreciază regizorul Felix Alexa.


Spectacolul realizează o incursiune complexă în universul interior al unor personaje ce trec cu dezinvoltură de la candoare la cruzime, de la tandreţe la crimă.

Autoarea piesei  „joi.megaJoy“

Născută la Budapesta în anul 1948, Katalin Thuroczy este o cunoscută autoare maghiară. A scris peste 50 de piese de teatru, traduse în toată lumea,  nuvele, scenarii de film şi televiziune şi a primit numeroase premii prestigioase în Ungaria şi în străinătate.

Cu unele dintre scrierile sale, scriitoarea a câştigat numeroase premii şi distincţii, piesele sale jucându-se în Franţa, Ungaria, Cehia, Italia, Polonia.

În România i s-au mai montat două piese:„joi.megaJoy“, la Teatrul Odeon din Bucureşti, în regia lui Radu Afrim şi „Scara pisicii“, la Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri“ Iaşi, în regia Irinei Popescu Boieru.

„Cutia Pandorei“, tradusă de Anamaria Pop ca şi celelelate piese ale autoarei, a avut premiera mondială la Teatrul „Fani Tardini“ din Galaţi, în anul 2010, în regia lui Eugen Făt şi s-a mai jucat şi la Cluj, în 2014, în regia lui Andrei Măjeri.


Pandora a fost, în mitologia greacă, prima femeie de pe pământ. Ea a fost creată de zeii care, geloşi pe Zeus care crease bărbaţii, au hotarât să creeze o femeie perfectă. Când Prometeu l-a înfruntat, făurind oameni din lut cărora le-a dat viaţă prin lumina soarelui, Zeus a pus în cutia meşterită de Hefaistos o mulţime de „daruri“ - durere, vanitate, suferinţă, lăcomie, cruzime, ură şi moarte - şi apoi i-a dăruit-o Pandorei cu gândul de a i-o da de soţie lui Prometeu. Însă acesta a înţeles şiretlicul şi a refuzat. Nu şi fratele lui, Epimeteu, care, îndrăgostit fără scăpare de frumoasa femeie, a căzut în cursă, deschizând capacul. Şi-atunci toate relele s-au răspândit printre oameni.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările