Nodul din papură

Anca Sigartău, la Adevărul Live

Nu ne mai facem bine! Astă vară, proaspăt numita directoare a Teatrului Municipal din Bacău, redutabila actriţă Anca Sigartău, a organizat un megaeveniment care a scos teatrul respectiv şi într-un fel şi oraşul din letargie, Theaterstock, spun cei de la faţa loculului a mobilizat populaţia urbei care a trăit cu fervoare evenimentul în stradă, în teatru, în spaţii publice de tot felul.

Ca de obicei a existat şi o galerie de pe margine, care după obiceiul stadioanelor a dat cu huo! Din păcate, s-a aflat pe acolo şi zisă presă vigilentă şi frustraţii ei care i-au căutat distinsei organizatoare nod în papură. În loc să o ajute s-au luptat să o compromită. Ba au mai târât-o şi în instanţă. Că să le dea lor socoteala ce şi cum…Din câte am înţeles  de la confraţii de breaslă care au scris despre eveniment în termeni laudativi, nu s-au produs derapaje , iar eventual micile nereguli şi-au găsit explicaţia în bunele intenţii şi rezultatele organizatorilor. Dar ei, cârcotaşii, u şi nu.

Că de ce şi-a adus domana Sigartău spectacolele sale în festival?! Simplu, pentru că e o vedetă care atrage public şi era cea mai dispusă să-şi sacrifice vara pentru a-şi susţine propria idee şi a-i da carate, cum s-a şi întâmplat. De ce a adus pe cutare sau cutare să o ajute? Simplu, pentru că a vrut să se sprijine pe o echipă pricepută şi de încredere în oraşul în care abia sosise şi în care nu prea exista tradiţia unor evenimente de anvergură. Că de ce n-a dat socoteală presei, publicaţiei inflamate ori de câte ori i-a cerut, despre ce-a făcut cu banii? Poate pentru că a fost prea ocupată şi pentru că făcând totul din mers şi în viteză n-a mai stat şi la sfat cu cei care, evident n-aveau altă treabă decât să întrebe şi să investigheze. Şi-apoi domnilor, doar nu era să vină cu bani de-acasă pentru actiune.

Dar întreb şi eu, s-a ocupat cineva şi de investigarea profitului moral şi de imagine al evenimentului. A vorbit careva despre felul brav în care s-a mobilizat echipa teatrului, colaboratorii, voluntarii ? Ce spun localnicii? Le-a plăcut? Mai vor? Ca una care particip de obicei la evenimente de acest fel în provincie (nu la acesta) pot spune că ele sunt o adevărată gură de oxigen pentru locuri în care de obicei, vorba lui Sadoveanu, nu se întâmplă nimic. Dar aşa suntem noi. Cârcotaşi. Şi în loc să punem umărul şi să analizăm apoi cu calm ce-a fost bine şi ce-a fost rău pentru a face şi mai bine, ne repezim să întinăm o idee bună, efortul enorm al unor oameni care pot dezarma uşor în condiţiile unei asemenea hărţuiri. Aşa că dragi colegi de la presa locală, fiţi mai puţin pătimaşi în sens rău şi fiţi câini de pază ai ideilor bune, nu întreţineţi discordiile locale şi zumzetul culiselor care în teatru mai ales abia aşteaptă să devină zgomot asurzitor.

Cu drag,

Doina Papp

PS Aştept cu nerăbdare să văd cum creşte imaginea Teatrului George Bacovia din Bacău, unde s-a instalat la conducere de nici un an un artist cu faimă, un om pasionat, un întreprinzător cinstit.