Piese româneşti la Atena

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Radu Buraga
FOTO Radu Buraga

La Atena funcţionează un Studio de teatru al Diasporei româneşti din Grecia, care, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR), derulează un program de teatru în limba greacă şi română axat preponderent pe piese de teatru româneşti.

Monica Săvulescu Vouduris, scriitor cunoscut şi cercetător în domeniul sociologiei, îl păstoreşte cu devotament şi har, coagulând o mişcare ce începe să fie cunoscută şi în afara Atenei. Zilele acestea, actorii care joacă în acest Studio, provenind din familii mixte româno-greceşti, au poposit la Bucureşti şi au jucat la Teatrului dramaturgilor români spectacolul Dezertorul după piesa lui Mihail Sorbul. Alegerea a fost, bineînţeles, potrivită cu temele zilei de azi şi bine intenţionată, având în vedere mesajul pacifist al acestui text românesc interbelic scris în 1917 cu referire la dramele iscate de război în teritoriile ocupate.

Adaptarea semnată de aceeaşi doamnă Vouduris evită referinţele istorice datate din textul lui Sorbul precise (respectiv, consecinţele ocupaţiei germane din Primul Război Mondial, a Bucureştiului unde se petrece acţiunea dramei lui Sorbul) pentru a da un sens general uman întâmplărilor, lărgind contextul discuţiei până la evocarea unor cunoscute situaţii dramatice provocate în contemporaneitatea noastră belicoasă, în teatrele de război (de altfel, spectacolul debutează cu proiectarea unor imagini filmate printre ruinele unor aşezări devastate de război, de unde populaţia a fost obligată să se exileze). Rămâne să urmărim tensiunile ce se nasc într-o familie unde se întoarce de pe front ca dezertor, un tânăr preocupat de soarta iubitei lui soţii şi a întregii familii. Confruntarea cu ocupantul care-i şantajează sentimentele se sfârşeşte dramatic pentru tânărul care moare apărând onoarea şi libertatea familiei. În stilul dramelor romantice pe care ni le-a lăsat moştenire cunoscutul dramaturg, piesa vibrează de patetism, dar are în acelaşi timp prin reducţia aplicată de adaptare şi regie şi în spiritul jocului contemporan, realism şi adevăr.

Dezertorul

În varianta românească (spectacolul se joacă şi în limba greacă) imprecaţiile dramatice ale rostirii păstrează ceva din stilul teatrului grec unde se află originile tragediei. Vizibil în jocul femeilor mai ales, acest patos încarcă emoţional mesajul spectacolului care se termină în sunetul sacadat, sfâşietor al unui flamenco, cu ritmurile şi inflexiunile lui tragice. Pe ecran se perindă, în schimb, uniformele fără chip ale unor personaje care au populat istoria, emblematice pentru ideea de agresiune şi dictatură. Cu mijloacele lor simple de teatru sărac, cum se autodefinesc, actorii greco-români au impresionat asistenţa formată din mulţi membri ai comunităţii greceşti din România. Ei sunt: Flavius Neagu, Laura Mihaela Dumitru, Vanghelis Doukoutselis, Kostas Polinekis, Natalia Cuşba, Cristina Creţu.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite