Teatru

articolul anterior articolul urmator

Reabilitarea vodevilului

7
7 Jul 2020 08:46:44
Mircea Morariu

În decursul celor deja mai mult de patru luni de când România, asemenea altor multor ţări de pe întreg Globul, se confruntă cu pandemia provocată de COVID-19, un virus căruia nu prea sunt semne că savanţii îi vor găsi foarte curând antidotul, m-am numărat printre spectatorii fideli ai reprezentaţiilor difuzate online de felurite Teatre.

Nici pe departe nu m-a mulţumit tot ceea ce am văzut. Şi aceasta nu doar fiindcă înregistrările nu erau chiar foarte performante. Unele dintre ele, din păcate, sufereau de multe alte probleme.

Am ignorat însă exclamaţiile ieşite pe guriţa unor post-moderne preţioase ridicole în conformitate cu care teatrul online nu ar fi teatru (dar Teatrul de televiziune este?), că actul de cultură nu e cultură dacă nu treci mai înainte pe la casierie, că doar sala de spectacole este de natură să îţi provoace emoţie Am preferat să iau în calcul partea plină a paharului. Şi cred că din această parte plină face parte la loc de cinste faptul că încet-încet am reuşit să recapitulez, şi cu bucurie, şi cu tristeţe, şi cu emoţie, şi cu luare aminte mai tot ceea ce pus în scenă vreme de 11 ani, atât cât i-a îngăduit viaţa, după ianuarie 1990, marele regizor Vlad Mugur. De la Mincinosul de la Odeon până la testamentarul Hamlet de la Teatrul naţional din Cluj-Napoca.

Multe îi datorează teatrul românesc celui, pe bună dreptate, supranumit Meşterul. Printre care şi eliminarea prejudecăţii în conformitate cu care teatrul de bulevard, vodevilul, la pièce bien faite, cum spun francezii, nu ar fi teatru. Sau, mă rog, nu ar fi prilej de spectacol frecventabil sau de palmares. Ci doar fleac, bagatelă, prilej de omorâre a vremii, cu funcţie eminamente descreţitivă.

Iată. În 1998, Vlad Mugur punea în scenă la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ, comedia Crima din strada Lourcine. La foarte puţină vreme după aceea, acelaşi titlul apărea şi pe afişul Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca. Regia era semnată şi aici tot de Vlad Mugur, decorul de acelaşi Helmut Stürmer, costumele de Varga-Járó Ilona, o artistă descoperită chiar de Meşter. Nu s-a găsit atunci nici un (fals) critic care să strige în gura mare copy paste (mă rog, pe vremea aceea critica era ceva mai profesionistă, avea adevăraţi lideri care ştiau şi că teatrul înseamnă munca cu actorul), care să spună că Vlad Mugur s-ar înfrupta discreţionar din banul public. S-a ajuns chiar până acolo încât Bogdán Zsolt, senzaţionalul interpret al lui Langlumé, personajul veşnic mirat de ce însuşiri de criminal se ascund în sine, să fie chiar nominalizat la premiul UNITER pentru cel mai bun rol masculin. Şi nu degeaba.

Am văzut în prima decadă a lunii iulie difuzarea online a spectacolului. Mi-am întărit convingerea că a fost unul dintre cele mai bune spectacole de comedie de care am avut ocazia să mă bucur de-a lungul unei cariere de spectator de câteva decenii bune. În Crima din strada Lourcine,totul începe ca într-un film de Alfred Hitchcock. Ca, de pildă, în Rebecca. Muzică insinuantă, uşi şi ferestre uitate intenţionat deschise, interioare întunecoase, cu camere tapetate cu tablouri. Avem şi servitori stilaţi care, în nici un caz, nu ar vrea să îşi deranjeze stăpânii. Ceea ce nu înseamnă că nu i-ar mira ori nu ar dezaproba multe din conduita lor zilnică. Şi ce rol formidabil a făcut în Justin, servitorul zăpăcitului Langlumé, Biró Jozsef.

Dl. Langlumé este trezit de zgomotele produse de vitala lui soţie, trupeşă, mereu curioasă, ştiind de fapt cum nu se poate mai bine cam tot ceea ce face soţul Norine era impecabil interpretată de Borbáth Júlia. Iar după asta să te ţii. Domnul Langlumé are parte de noian de surprize. Nici una tocmai foarte plăcută. Dimpotrivă. Mai întâi descoperă că a dormit în acelaşi pat cu un Necunoscut. Necunoscutul se dovedeşte a fi fostul lui coleg de şcoală, Mistingue. Care nici el, la început nu înţelege mai nimic. De abia pe urmă cei doi îşi amintesc unul de altul, de abia apoi le revine încet-încet memoria. Şi amintirea tot mai înspăimântătoare nopţii de pomină pe care Langlumé crede că ar fi petrecut-o la o agapă, fără ca Norine să fi ştiut ceva despre asta.

 

Regizorul Vlad Mugur controlează fără cusur temporitmul, în vreme ce Bogdán Zsolt (foto stânga) şi Hatházi András (foto dreapta) joacă admirabil trecerea de la mahmureală la spaimă. Antologică mi se pare a fi fost scena citirii ziarului. Cea în care lui Langlumé şi lui Mistingue le trece pofta la început rabelaisiană de omletă, de cotlete, de desert, de cafea. Totul la gândul că ei ar fi ucis-o cu umbrela cu măciulie de maimuţă pe Cărbunăreasă. Frica se amestecă cu momente de jovialitate. Jovialitate de care se face responsabil şi Kardos M. Róbert, interpertul merituos al vărului Potard care iese cel mai în avantaj după tot ceea ce s-a întâmplat în cursul nopţii şi al zilei furtunoase. Toată afacerea (în franţuzeşte piesa se cheamă L’affaire de la rue Lourcine se încheie după ce lucrurile sunt pe deplin clarificate cu un superb cântec creat, asemenea muzicii întregului spectacol, de Nicu Alifantis. Nu neapărat fiindcă tout finit par des chansons, cum edictase în veacul al XVIII lea Beaumarchais, ci deoarece Vlad Mugur nu a uitat că Crima din strada Lourcine este un vodevil. Iar vodevilul presupunea, cel puţin la origine, amestecul dintre vorbe şi muzică. Să amintim în consecinţă contribuţia din spectacol a lui Deák Róbert care a cântat la clarinet şi cea a lui Alin Păcuraru care a performat la trompetă. 

Teatrul Maghiar de Stat din Cluj-Napoca

CRIMA DIN STRADA LOURCINE de Eugène Labiche

Regia: Vlad Mugur
Decorul: Helmut Stürmer

Costumele: Varga-Járó Ilona

Muzica: Nicu Alifantis
Asistent de regie: László Judit
Lenglumé, rentier: Bogdán Zsolt
Mistingue : Hatházi András
Potard, Lenglumé,vărul lui Lenglumé: Kardos M. Róbert
Justin, servitorul lui Lenglumé: Bíró József
Norine, Lenglumé soţia lui Lenglumé: Borbáth Júlia

Precum şi: Barabás Árpád. Kató Emőke, Kolozsi Kilián, Laczkó Vass Róbert, Deák Róbert (clarinet), Alin Păcuraru (trompetă)

Data difuzării online: 4 iulie 2020

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

Vanatorul/d.c.
7.07.2020, 13:07:37

Interviu.. Magdalena Popa Buluc : ”- Cum arată teatrul în vreme de restrişte?” Marinela Țepuș, directorul Teatrului Nottara: ”- Din păcate, nu arată în niciun fel. Sunt dintre aceia care cred că transmisiunile/ postările, pe facebook, ale unor spectacole de teatru sunt serbede! Teatrul transmite emoție spectatorilor. Spectatorii, la rândul lor, transmit emoție actorilor. E vorba de un soi de simbioză ciudată. De aceea se vorbește de serile acelea de pomină în care o reprezentație devine magică. Sunt spectacole care transmit atâta fior, încât nu se aude nici măcar respirația spectatorilor; e o liniște mare, care, la final, se transformă în aplauze descătușate parcă. Acela e TEATRUL! Sigur că, pentru a nu (ne) pierde legătura, contactul cu publicul facem încercări de tot felul. Filmulețe cu ce avem/ cu ce facem prin casă/ apartament/ garsonieră. Cei mai norocoși cu ceea ce fac prin curte/ prin pădurea din preajma curții. Filmulețe cu poezii/ povești/ monoloage/ cântecele! Filmulețe făcute în bucătărie, în preajma cratiței! Am văzut ouă roșii, cozonaci, felurite mâncăruri gătite în timp real. Cei înzestrați cu umor ”creează” bancuri/ glume/ povești despre/ cu coronavirus-ul ”distribuit” în rol principal. Ne dăm cu părerea despre toate: politică/ covid-19, conspirații naționale, mondiale. Pot să vă povestesc cam o oră despre cum dezinfectez eu toate cumpărăturile. Oricum ar fi, tuturor ne e greu, cumplit de greu. Nu ne consolează faptul că s-a oprit planeta în loc, ba asta ne înspăimântă de-a binelea! Pe mine mă face să cred că, oricând, de-acum înainte, cineva deștept/ puternic/ fără scrupule, prevalându-se de un accident/ incident, poate opri din nou tot Pământul! Se poate transforma în Dumnezeul acestui veac. Și, după vreo două săptămâni de stat pe lângă/ în casă, în care cu toții am crezut că izolarea e salvatoare, ne-a cuprins dorul de Nottara. Un coleg a iesit filmându-se în fața teatrului. Presupun că, pe declarație, erau trecute farmacia de alaturi, Mega Image-ul de peste drum, pentru că, în instituție, se intră doar motivat, pe bază de semnătură, menționând orele de intrare-ieșire într-un registru. Iar accesul se face doar la birouri, pentru că am dezinfectat sălile, scenele, cabinele – le vrem curate/ curățate de viruși la întoarcere. Așadar, ”nu știu alții cum sunt”, dar Teatrul Nottara e tare gol/ trist/ fără viață acum. Noi, cei câțiva funcționari care mai străbatem, stingheri, holurile și birourile suntem nefericiți. Dăm să ne îmbrățișăm și ne retragem repede respectând ”distanțarea legală”, chiar dacă purtăm mănuși și măști. Ne dorim teatrul înapoi, cu lumini, cu forfotă, cu cozi la intrare, cu rumoare – într-un cuvânt, cu oameni! Doar că, în vremea aceasta, cei în putere să ne dea niște explicații, guvernanții noștri, se ocupă cu altele. Nimeni nu rostește cuvântul cultură. Singurul sprijin ne vine dinspre ordonatorii noștri de credite, care transmit comunicate, ne postează activitatea pe site-ul oficial, țin legătură cu noi, ne transmit informări. Totuși, cred că e timpul ca și legiuitorii noștri să-și aducă aminte că, în afara tuturor lucrurilor importante din România, undeva, cumva se află și un segment mic, dar vizibil, care nu aduce venituri pe termen scurt, dar aduce enorme beneficii pe termen mediu și lung. Cultura trebuie așezată alături de sănătate și învățământ, pentru că reprezintă sănătatea spiritului/ a sufletului/ a minții.” Bine ca Iohannis, Orban restul cocalarilor care-si zic liberali au permis reluarea activitatilor culturale care se numesc ”trotilatul in grup la terasele restaurantelor ” si ”educatie prin păcănele”..! Iar si mai bine e ca politrucii care inchid ochii la toate manariile cocalarimii liberale, ”se fac ca ploua” cand vad astea..!

0 (2 voturi)
Mircea Morariu
7.07.2020, 17:03:05

Zicerile acestei directoare nu au pentru mine nici o valoare. Ea este în nici un fel. Și a făcut în așa fel ca Teatrul pe care îl conduce să fie tot la fel. Fără valoare.

0 (2 voturi)
herr v.6.01
7.07.2020, 17:22:51

Anunt important! S-au reluat auditiile pentru selectia participantilor la concursul "Master Chef cu Scufitza Albastra trasa pe ochi", specialitatea "Sandvisuri de Citate". Iata-l si pe primul aspirant la trofeul "Sandvisul de Citate cu Frunze de Laur", Vanatorul della Obregia. (aplauze). Cu parere de rau, Comisia de Selectie a hotarat sa respinga lucrarea de admitere a primului ciripitor, pardon, "cititor" al forumului, pentru neconformitate cu datele tehnice ale proiectului Sandvisului cu Citate: 1. blatul superior consta intr-un citat cat o zi de post 2. pe post de ingredient minune s-a utilizat o vechitura 3. blatul inferior e de negasit. Concluzia comisiei: capo d' opera cu care s-a prezentat candidatul/de.c. in fata noastra e de fapt o gluma de sandvis (in termeni tehnici - un sandvis de cacao, nu de citate).

Vanatorul/d.c.
7.07.2020, 18:57:53

Mircea Morariu In cazul asta sper ca am si eu dreptul sa spun ca parerea dvs (”Zicerile acestei directoare nu au pentru mine nici o valoare. Ea este în nici un fel. Și a făcut în așa fel ca Teatrul pe care îl conduce să fie tot la fel. Fără valoare.”) are aceesi valoare pe care o aveau parerile kulturnicilor cu ”Stefan Gheorggiu”, care laudau doar ce venea ce venea pe ”linia oficiala” din partea ”Conducatorilor iubiti” si a ”gololacilor” lor din presa, Cultura, Educatie (propaganda). Sa afirmi despre un teatru ca ”Nottara” (doar pentru sa spunerile directoruluide acolo sti desfiinteza toata abureala cu” resuitele spectacolelor on line”- in realitate kitsch culultural ”fortat de imprejurari”), ca e ”fara valoare” e ca si cum ai scuipa in fata pe actorii, regizorii, scenografii si pe oricine lucreaza acolo..! Un gest absolut deplorabil, complet degradant pentru cine-l face, o reactie umorala vecina cu schizofrenia..! Si asta doar pentru a ..cocolosii niste cocalari, doar pentru a le face pe plac si a dansa dupa cum iti canta niste derbedei politici care au deschis păcanelele dar tin inchise teatrele..!

Vanatorul/d.c.
7.07.2020, 19:25:26

”aceeasi”, ”Stefan Gheorghiu”, ”golgolacilor”, ”iti desfiinteaza”, ”reusitele spectacolelor on line”

Vezi toate comentariile (7)