Spectacolul „Lucrător universal“ este despre lupta sindicală din România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Katia Pascariu, Andrei Şerban, Alice Monica Marinescu, Alexandru Potocean (foto: Andra Tarara)
Katia Pascariu, Andrei Şerban, Alice Monica Marinescu, Alexandru Potocean (foto: Andra Tarara)

Teatrul asumat politic este inevitabil o critică a relaţiilor de putere. Spectacolul „Lucrător universal“ analizează relaţiile de muncă din cadrul super-market-urilor româneşti.

Când am citit anunţul care mă invita la premiera spectacolului ce a avut premiera pe 7 şi 8 octombrie la centrul Replica mi-am zis: Lucrător universal? Sigur e o ironie. Nu e. În România peste 800 000 de oameni lucrează în magazine de tip super-market. De cum cauţi pe Internet ”lucrătorul universal”, dai de anunţuri de job. Chipurile, tot ceea ce trebuie să faci este:

  • Să prepari produse şi să le aranjezi la raft, astfel încât să le oferi clienţilor o experienţă de cumpărături cât mai plăcută;  
  • Să fii responsabil de calitatea şi integritatea produselor expuse în raion, să urmăreşti termenele de valabilitate şi să respecţi normele de depozitare;  
  • Să fii amabil, pentru că zâmbetul tău are puterea de a le face ziua mai frumoasă tuturor celor din jur.

Sigur că dincolo de frumoasa limbă de lemn a anunţurilor de angajare, realitatea e foarte diferită. Cât de diferită? Păi asta şi-au propus cei care s-au înhămat la sarcina de a realiza un spectacol pe această temă deloc glossy: David Schwartz (regie şi dramaturgie), Alice Monica MarinescuKatia PascariuAlexandru PotoceanAndrei Şerban (actorii spectacolului şi colaboratori în procesul de documentare), Maria Zgârcitu (muzica şi versurile), Veronica LazărRodica NovacAndra Tarara (documentare), Carmen Coţofană (coregrafie), Irina Gâdiuţă (scenografie).

Cu un umor debordant, spectacolul ne aduce în faţă realităţi deloc amuzante cărora angajaţii din comerţul românesc trebuie să le facă faţă. E o echipă sudată de actori care joacă rolurile unei echipe sudate de lucrători universali. Farmecul, naturaleţea schimburilor de replici şi teribilul umor care rezultă de aici nu pot fi mimate.

Dar rolul criticii e să aducă în discuţie şi lucruri mai puţin flatante. Deşi mărturisesc că a fost foarte dificil să găsesc aceste elemente, am încercat să formulez în dialogul cu regizorului spectacolului, David Schwartz, şi întrebări mai incomode.

Materialul a apărut iniţial pe site-ul ro.baricada.org

Vă invit cu căldură să urmăriţi să urmăriţi discuţia noastră aici:

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite