Teatru

articolul anterior articolul urmator

Teatrul îşi petrece vara în parc

0
29 Jul 2011 23:05:26
Autor: Dan Boicea
La Teatrul de Vară din Herăstrău,  spectatorii au la dispoziţie 2.500 de locuri
La Teatrul de Vară din Herăstrău, spectatorii au la dispoziţie 2.500 de locuri

Spectacolul „Şi cu violoncelul ce facem?“ după Matei Vişniec, regizat de Mihai Lungeanu, a deschis la începutul acestei săptămâni seria reprezentaţiilor de la Teatrul de Vară din Herăstrău. Sub sloganul „Teatrul unor nopţi de vară“, proiectul Ludika s-a născut din dorinţa de a promova teatrul în rândul publicului tânăr.

Proiectul este împărţit în două etape, fiecare a câte trei ediţii. Prima etapă a început luni, 25 iulie şi va continua pe 1 şi pe 8 august. Organizatorii vor face o mică pauză, pentru a aştepta studenţii să revină în Bucureşti, şi vor declanşa apoi cea de-a doua etapă, pe 5, 12 şi 19 septembrie, tot în ziua de luni, la ora 19.00, la Teatrul de Vară din parcul bucureştean Herăstrău. Aproape 300 de oameni au venit la primul spectacol desfăşurat în cadrul acestui proiect, „Şi cu violoncelul ce facem?", regizat de Mihai Lungeanu, o comedie absurdă în care se vede puternica influenţă pe care Eugène Ionesco a avut-o asupra lui Matei Vişniec.

Actriţa Paula Grosu, în rolul „Doamnei cu voal“

Teatrul de Vară din Herăstrău face însă câteva concesii pentru a găzdui un public numeros. În primul rând, spaţiul dintre locuri este mai mic decât în mod obişnuit, iar scaunele nu sunt atât de confortabile ca la teatru. De aceea, spectacolele care se joacă aici au o durată redusă. Deşi ora la care sunt programate reprezentaţiile este cea normală pentru un spectacol de teatru (ora 19.00), lumina zilelor de vară estompează potenţialul de miraj al unei producţii obişnuite, pentru că totul e la vedere, iar manipularea spaţiului de joc prin light-design devine imposibilă. Paradoxal, amplificarea prin lavaliere scade impactul replicii vorbite, iar vocile actorilor capătă artificialitate.

O piesă bună

„Şi cu violoncelul ce facem?" este un spectacol fără soluţii impresionante la nivel de construcţie şi care îşi ţine echilibrul prin textul admirabil al lui Matei Vişniec. În Herăstrău, actorii n-au fost ajutaţi de scenografie, deşi ar fi avut nevoie, iar între ei şi public s-a păstrat o răceală distantă. S-a întâmplat asta şi din cauza construcţiei amfiteatrului, şi pentru că spectacolul în sine are o arhitectură improprie pentru o scenă de asemenea dimensiuni. Piesa poate avea impact mai ales în spaţiile mici. Oricum, de urmărit şi în spectacole viitoare acest text-bijuterie al lui Matei Vişniec...

Trei personaje care aşteaptă trenul într-o gară, Omul cu ziarul, Bătrânul cu baston şi Doamna cu voal, îi pun gând rău Omului cu violoncelul. E încă o aşteptare à la Matei Vişniec, în interiorul căreia se întâmplă foarte multe lucruri. Omul cu violoncelul cântă neîntrerupt la instrumentul său, generând o metaforă care pentru ceilalţi este o nucă greu de spart.

Sorin Frâncu şi Mihail Spiridonescu,  în spectacolul „Şi cu violoncelul ce facem?“


Info

Şi cu violoncelul ce facem? de Matei Vişniec
Regia: Mihai Lungeanu
Cu: Mihail Spiridonescu, Paula Grosu,  Valentin Cotigă şi Sorin Frâncu

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările