Un fals manifest la Teatrul de Stat Constanţa

Ziua Z, titlul ales de scenaristul Ionuţ Sociu şi regizorul Bobi Pricop pentru spectacolul  recent realizat la Teatrul din Constanţa  trimite  prin definiţie la  momente capitale, de cotitură din viaţă şi istorie menite să provoace o reconfigurare necesară a situaţiei, potrivit gândirii  ̎ aşa nu se mai poate ̎.

Trecutul glorios al acestui termen  de la istorica debarcare de la Dunkerque imortalizată în atâtea filme (D Day), la filmul politic al regizorului Costa-Gavras Z despre asasinarea unui deputat grec si până la SF-ul american Ziua Z - Apocalipsa din 2013 conţine un semnal de alarmă, o atenţionare în plus la adresa unor fapte  din realitate care pretind atitudine. Doar că în spectacolul constănţean nu doar despre asta este vorba. Poate chiar voit  redundant ca pretext glonţul  proiectat de regizor să atingă un obiectiv, o temă socio-politică vizează şi modul în care aceasta e tratată de către cei chemaţi să o facă. In speţă mass media, dar şi arta, respectiv spectacolul. Formula de spectacol e de aceea hibridă, combinând filmul cu teatrul şi jurnalismul video, lărgind astfel câmpul dezbaterii până la a le  pune în discuţie legitimitatea. Interesant !Mai ales că e vorba în cele din urma chiar despre o anumită relaţie a teatrului însuşi cu realitatea pe care pretinde să o reflecteze şi corijeze.

De fapt despre ce este vorba în acest Ziua Z de la Constanţa? Despre un pretins punct zero în proverbiala luptă cu corupţia şi mafioţii ce se petrece de astă dată într-un oraş atins de blazare, în ciuda unor experienţe extreme (vezi domnia pernicioasă a primarului Mazăre) Acest moment de cotitură îl provoacă un grup radicalizat, fanatizat de tineri (studenţi la arte) care de fapt experimentează un nou gen de spectacol, un manifest - agitatoric. Asa dar nu doar o acţiune judiciară, ci şi un act artistic, spune protagonista jocului. Tabloul social cuprinzător şi sugestiv invocat ca argument al acestei atitudini justiţiare (cazuri notorii de corupţie şi trafic de influenţă de la rubrica ne scriu telespectatorii)  e minat de   incredibilul  duplicităţii limbajului care mistifică realitatea faptelor. Scenaristul foloseşte de altfel aici toate clişeele posibile ale acestui mod defectuos de comunicare ce sufocă presa cotidiană. 

FOTO: Răzvan Dincă

Spectacolul începe cu un suspans dat de prezenţa în ecranul unui televizor a  astrologului (Georgiana Mazilescu)  care cu glas lunecos şi priviri duioase prezice omenirii un viitor sumbru, cu fanatici la putere etc....La aceiaşi Briza TV din oraşul portuar în care ne aflăm, actorii Lucian Iftime şi Lena Moscaliuc pe post de prezentatori de ştiri debitează politically correct, dar fără empatie banale ştiri locale în care apar ce-i drept şi persoane publice, respectiv preşedintele Consiliul judeţean, cu aluzii transparente la cunoscutul personaj. Constanţa, cu toate problemele ei intră astfel în vizor în mod mincinos prin fereastra mistificării TV. Fluxul informaţiilor e întrerupt de un la fel de  stereotip Breaking news din care aflăm despre o răpire. Transmisia live care începe e dintr-o maşină care-l transportă legat pe un tânăr  vinovat de un accident rutier în care a omorât un om dar care a fost scăpat de pedeapsă de un tătic sus pus. Supus oprobiului şi judecăţii publice acesta devine pretextul unui rechizitoriu rostit patetic de o tânără care generalizează la adresa practicilor mafiote care trebuie, nu-i aşa?! să înceteze. Ea (Cătălina Mihai) joacă însă un rol în această transmisie live trucată şi o face bine aşa fel că telespectatorii nu prea ştiu ce să înţeleagă. Că ceea ce văd e un protest-manifest pe bune, că e spectacol -experimental? Şi echivocul se instalează ca de atâtea ori în viaţă. Cert e că în finalul tragic altercaţia care se produce între răpitori (Marian Adochiţei, Theodor Soptelea Tudor Florin Aioanei)  şi victimă (Andrei Bibire) se termină prost. Cel capturat şi judecat e omorât prin împuşcare într-o altercaţie cu unul dintre aceştia într-o scenă de exterior foarte frumoasă cu care de altfel spectacolul se şi termină. Pe parcurs diferite personaje introduse în cadru din studioul tv încearcă explicaţii fenomenului sociologice (Mirela Pană) politice (Liviu Manolache), familiale (Nina Udrescu) cu tot arsenalul de argumente de care sunt capabili aceşti părerologi, mai mult sau mai puţin credibili. 

FOTO: Răzvan Dincă

Bun mânuitor al tehnicilor dramatice, scenaristul Ionuţ Sociu răstoarnă în final cursul acţiunii punând mai multe probleme dintr-un foc. Printre acestea şi aceea la ordinea zilei a fanatismului, fie şi revoluţionar care a făcut în istorie atâtea victime. Cum rămâne cu experimentul teatral? Mai reflectăm.   

În orice caz Ziua Z, spectacolul transmis on line de Teatrul de Stat din Constanţa e rodul unui efort apreciabil de adaptare la situaţia pandemică în care ne aflăm, punând în acelaşi timp în dezbatere probleme legate de  chiar rostul şi răspunderea teatrului, ca artă de for public.