Teatru

articolul anterior articolul urmator

Viaţa de regizor a lui Dinu Cernescu, povestită de el însuşi

1
13 Dec 2020 17:38:22
Doina Papp

A apărut la Editura Semne un volum îngrijit editat, cu multe şi preţioase imagini-document despre viaţa în teatru a regizorului Dinu Cernescu, figură ilustră a scenei noastre teatrale. Propriu zis, nu despre orice fel de viaţă e vorba aici, ci despre O VIAŢĂ, cum îşi autodefineşte artistul demersul biografic centrat pe experienţele şi trăirile personale.

Aparţinând promoţiei 1956 a fostului Institut de teatru care şi-a schimbat denumirea de nepermis de multe ori în ultimele decenii, Dinu Cernescu alături David Esrig şi alti doi colegi de la regie (în total 4) a beneficiat de oferta de talente a acestei generaţii numită de aur. Împreună cu actori precum George Constantin, Amza Pellea, Mircea Albulescu, Gheorghe Cozorici, Victor Rebengiuc, Silvia Popovici, Draga Olteanu, Sanda Toma şi-a legat numele de cele mai importante înfăptuiri ale teatrului modern de pe la noi începând cu reteatralizarea şi terminând cu mişcările care au generat teatrul politic. 

O istorie cu adevărat semnificativă din care face parte şi viaţa de regizor a celui care n-a lipsit de la cele mai importante evenimente teatrale în aceste câteva, multe decenii, pe care uneori le-a provocat el însuşi. A fost la Craiova cu trupa lui Vlad Mugur, semnând spectacolele de debut ale celebrilor actori din generaţia amintită, a fost asistentul lui Sică Alexandrescu la Naţionalul din Bucureşti învăţând de la acest mare meşter al scenei secrete ala meseriei, a fost regizor la Teatrul Mic unde a montat spectacolul Matca de Marin Sorescu premiat la Teatrul Naţiunilor, sau la Teatrul Giuleşti unde i-a lansat pe Mariana Mihuţ şi Stefan Bănică în Nunta lui Figaro şi a realizat un antologic spectacol cu Meşterul Manole de Lucian Blaga, a montat la Nottara-ul lui Horia Lovinescu un şi mai celebru Hamlet, prima tentativă de a trata politic teatrul shakespearean, şi tot acolo i-a avut în palmă pe George Constantin şi Stefan Iordache într-un regal numit Timon din Atena.

A fost şi regizor la Teatru Tv si director artistic la Naţional, locuri prin care trecând a lăsat mereu urme. Despre toate aceste întâmplări formidabile şi despre multe altele care i-au împodobit cariera cu succese Dinu Cernescu povesteşte cu farmec în cartea sa preocupat să lase ceva din bogata sa experienţă celor care-i urmează. (Câţi o fac?!) Fiind că da, cartea e plină de poveşti pilduitoare despre cum şi în ce fel se poate fura această meserie care până să beneficieze de estetici savante a stat la mâna unor maeştri care s-au aplecat cu drag asupra învăţăceilor lor. Aflăm despre culisele unor montări celebre precum Tristan şi Isolda de la Piatra Neamţ, sau Viziuni flamande după Michel de Ghelderode, spectacol novator ca şi autorul pe care Cernescu l-a promovat la noi pentru prima dată, invitat să călătorească în lume din Danemarca până la Nancy sau Roma, despre relaţia regizor- actor şi mai ales despre actorii iubiţi cărora le face portrete (Mihăilescu Brăila, Olga Tudorache, Stefan Iordache, Dinică, Voicu Jorj, Dorina Lazăr, Virgil Ogăşanu).

Deschis concepţiilor scenografice moderne, Dinu Cernescu i-a cultivat pe scenografii de elită ai momentului, unii ştiuţi precum Jules Perahim, Ion Popescu Udrişte, Dan Nemţeanu, Paul Bortnovschi, alţii mai puţin ştiuţi din păcate precum Octavian Dibrov, Daniela Codarcea. A lucrat cu muzicieni celebrii precum Cristian Mandeal şi a fost nedespărţit de Stefan Zorzor, printre primii creatori care s-au dedicat muzicii de scenă, până la exilul acestuia. Dintre colaborările memorabile, rânduri pline de nobleţe le dedică evocării lui Liviu Ciulei care a semnat decorurile la Escu de Tudor Muşatescu în regia sa (Giuleşti 1972) lui Radu Beligan care l-a jucat pe Salieri într-un minunat spectacol cu Amadeus de Peter Shaffer, cu Razvan Vasilescu în rolul titular despre care s-a dus vestea până la Paris unde i-a fost lăudată realizarea.

Cariera internaţională strălucită a regizorului Dinu Cernescu are multe surprize de oferit pentru cititorul avizat şi mai ales neavizat. Întâlnirile cu Salvador Dali, De Chirico ori Federico Fellini şi Zeffirelli, spectacolele din Israel unde s-a simţit atât de bine, atâtea alte şi alte călătorii la Moscova şi Leningrad, la Copenhaga şi Karlovy Vary umplu de inedit şi emoţie paginile de memorii ale regizorului Dinu Cernescu. Un loc aparte îl ocupă prietenia cu Ducu Darie, copilul lui de suflet alături de care a continuat să lucreze până nu demult pe scena Teatrului Bulandra. E reprodusă în facsimil o declaraţie emoţionantă scrisă cu carioca verde si semnată de regretatul regizor care l-a avut profesor şi mentor pe Dinu Cernescu: „Pentru Dotto, cel care «mi-a pus creionul în mână», la debutul meu adevărat, cu toata dragostea şi prietenia. Ducu Darie, 11 martie 1984“ (Probabil se referea la spectacolul de absolvire cu Magie roşie de Michel de Ghelderode).

La capitolul Oameni care mi-au schimbat viaţa, în afară de un Camil Petrescu, un Horia Lovinescu şi alţii asemenea, în mod ironic, regizorul trece şi întâmplări cu miliţieni şi politruci cu care a avut de- a face suferind de pe urma momentelor de exces ale statului totalitar care-i sufocau libertatea pe scenă şi în viaţă. Şi în această privinţă contribuţia cu fapte a cărţii lui Dinu Cernescu e semnificativă. Cât despre istoria teatrului, iată o întâmplare personală, cred eu semnificativă. La una din ediţiile colocviilor Festivalului Internaţional Shakespeare am fost solicitată să analizez un spectacol important pentru conţinutul şi modernitatea expresiei, semnat de Dinu Cernescu în 1971, cu Măsură pentru măsură la Teatrul Giuleşti pe care îl văzusem ce-i drept la vremea respectivă. Mi-a fost foarte greu să reconstitui din arhivele sărace în mărturii şi imagistică opera scenică respectivă, adunând de ici de colo materialul necesar. Cartea cu titlul Dinu Cernescu, o viaţă de regizor povestită de el însuşi, apărută acum - mi-ar fi fost de mare folos, cum cred că le va fi tuturor celor preocupaţi să desluşească drumul prin ani a acestui fenomen cu viaţă efemeră la cărui afirmare a contribuit în spirit creativ şi Dinu Cernescu, unul dintre reputaţii avangardişti ai secolului XX.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Adrian Foangǎ
2.01.2021, 15:49:07

Cartea este foarte scumpa, costa 50 de lei.

Modifică Setările