VIDEO Carnavalul teatral se deschide în paşi de samba, la Sibiu

Scenă din "Intrigă şi iubire", regizat de Lev Dodin                                        FOTO: FITS

Vineri se deschide, pentru 10 zile, până pe 15 iunie, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, cu reprezentaţii spectaculoase de stradă, cu producţii şi nume mari ale teatrului european, printre care Silviu Purcărete, George Banu, Lev Dodin.

Programul celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, care se deschide vineri  în oraşul de pe Cibin, propune timp de 10 zile, până pe 15 iunie, o serie de spectacole ale unor mari nume ale teatrului internaţional, dar şi cu showuri de stradă, circ, film, dans şi muzică.

În acest weekend, putem vedea la Sibiu două spectacole „grele“: „Intrigă şi iubire“, după Friedrich von Schiller, regizat de rusul Lev Dodin la Maly Drama Theatre din Sankt Petersburg (vineri, ora 21.00, şi sâmbătă, ora 18.00, Casa de Cultură a Sindicatelor), dar şi „Faust“, după Goethe, în regia lui Silviu Purcărete (vineri şi sâmbătă, ora 22.00, Hala Balanţa).

De asemenea, vineri, de la ora 18.00,  la Teatrul Naţional " Radu Stanca", putem viziona spectacolul "Singuri/ Seuls"", regizor şi actor: libanez-canadianul Wajdi Mouawad, unul dintre cei mai  bine cotaţi regizori internaţionali, care va dialoga şi cu George Banu, sâmbătă, la 11.30, la librăria Habitus.

Iată cum este prezentat spectacolul "Singuri": Ar putea fi povestea oricui şi tocmai ăsta e necazul. E la fel ca pentru toată lumea care, când se trezeşte dimineaţa şi se uită în oglindă, se gândeşte: „ar putea fi povestea oricui”. Şi viaţa, ca o enigmă, fericită sau nefericită, viaţa prinsă într-un timp prea linear, ca o săgeată. Ar putea fi povestea oricui. El ar putea să poarte orice nume. Cel puţin la asta se gândeşte când îl întrebăm cum îl cheamă: „Cum vă numiţi?” - Mă numesc Harwan, dar nu are nicio importanţă. Aş putea purta orice nume, ca oricine altcineva. Aşa stau lucrurile. Nu e nimic. Harwan, un student de vreo 30 de ani din Montreal, pe punctul de a-şi susţine teza, rămâne, în urma unor evenimente extrem de banale, închis timp de o noapte într-una din sălile Muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg. Noaptea va fi una lungă. Va dura mai mult de două mii de ani şi, fără să se poată îndoi măcar o clipă, îl va împinge la căpătâiul limbii sale materne demult uitate sub straturile profunde a întregii sale complexităţi. Mă numesc Harwan.”

Dans brazilian, pe pietonală

Publicul se poate bucura în toată perioada desfăşurării festivalului de spectacole de stradă şi de circ, de concerte în aer liber, care se vor desfăşura pe Pietonala Nicolae Bălcescu şi, respectiv, în Piaţa Mare a oraşului. În după amiezele acestui weekend, carnavalul brazilian va poposi la Sibiu, prin fetele de la Şcoala de Samba din Londra, prima de acest fel din Marea Britanie, cu o bogată istorie care datează din 1984. Spectacolul frumoaselor fete va atrage publicul spre arta tradiţională a carnavalului brazilian, prin fascinaţia dansurilor şi muzicii tradiţionale afro-braziliene.

De asemenea, compania franceză de circ „Les Lendemains“ propune, în acest weekend, o poveste despre zbor, ce recreează atmosfera filmelor lui Charlie Chaplin şi Buster Keaton. Opt acrobaţi se vor ridica deasupra publicului, la o înălţime de zece metri, şi îşi vor arăta măiestria în echilibristică, la trapez, prin energia şi ritmul dinamic al înlănţuirii scenelor. Aflaţi pentru prima dată în România, cei de la „Les Lendemains“ vor avea două reprezentaţii programate în Piaţa Mare din Sibiu, astăzi, de la ora 22,30 şi, respectiv, duminică, tot de la ora 22.30.

Aleea Celebrităţilor

FITS 2014 are un buget de aproape opt milioane de euro, potrivit directorului festivalului Constantin Chiriac. Consiliul Local şi Primăria Sibiu au alocat Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu, organizatorul principal al FITS, suma de 12,5 milioane de lei, în timp ce Ministerul Culturii a contribuit cu un milion de lei. În cadrul FITS, şapte personalităţi artistice vor primi câte o stea pe Aleea Celebrităţilor din Sibiu, printre care regizorul englez Peter Brook („un patriarh“ al artelor spectacolului, potrivit lui Constantin Chiriac), Lev Dodin, „cel mai important nume din zona rusească“, polonezul Krystian Lupa, „răsfăţatul celor mai mari festivaluri din lume“, şi Peter Stein, „legenda teatrului german“. Acestor personalităţi li se adaugă coregraful Gigi Căciuleanu şi poetul şi dramaturgul Radu Stanca, patronul spiritual al Teatrului Naţional din Sibiu. Pe 14 iunie va fi ceremonia de decernare a stelelor de pe Aleea Celebrităţilor de la Sibiu.

Citiţi şi:

Programul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu

Un scurt istoric al festivalului

Acum 20 de ani, un grup de iniţiativă condus de Constantin Chiriac, actor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, s-a hotărât să-i redea oraşului strălucirea pierdută prin organizarea unui festival de teatru. A fost ajutat de personalităţi culturale române (Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu, Cristina Dumitrescu), personalităţi ale lumii teatrale din România (Silviu Purcărete, Tompa Gábor, Victor Ioan Frunză) şi de peste hotare (Prof. Kenneth Campbell — Director Artistic al Festivalului de Teatru „Blue Ridge”, profesor la Universitatea Virginia Commonwealth, Richmond, S.U.A, Prof. Noel Witts – Director of Studies, Universitatea DeMontfort, Leicester, M.B., şi alţii). La prima ediţie din 1993 nu au fost fonduri suficiente pentru asigurarea cazării invitaţilor în hotelurile din Sibiu şi a mesei la restaurante. Era martie şi erau troiene de zăpadă. Pentru mulţi care nu văzuseră zăpadă decât în filme, România părea o ţară fascinantă. La prima ediţie, oaspeţii au purtat usturoi în buzunare, pentru a se proteja de vampiri. Totuşi, marile spectacole ale teatrului românesc şi ale teatrelor invitate din afara ţării au conferit Festivalului calitatea de eveniment remarcabil în peisajul cultural internaţional.

Din America până în Japonia

După 1989 (sfârşitul regimului comunist), teatrul a fost cenzurat financiar, ignorat de cele mai multe ori de o critică centralistă, evitat de cronicari ale căror publicaţii nu aveau bani pentru călătorii – se părea că teatrul de provincie era condamnat la izolare pentru totdeauna. Totuşi, Sibiul nu a dispărut de pe harta teatrală, reuşind chiar să îşi facă prezenţa din ce în ce mai cunoscută la scară europeană.

Astfel, în primăvara anului 1994, ambiţiosul „Festival de Teatru Tânăr Profesionist” avea să înceapă în prima sală de teatru construită cu 400 de ani în urmă în Europa Centrală. Cea de-a doua ediţie a Festivalului a fost structurată în patru secţiuni. Reacţia publicului – în majoritate tineri – a arătat cât de mult au nevoie Sibiul şi România de teatru bun. Festivalul de Teatru Tânăr Profesionist de la Sibiu a prilejuit vizionarea spectacolelor celor mai importante teatre din ţară. Toate spectacolele primului Festival de la Sibiu au fost gratuite, nu s-au vândut bilete. A fost o ocazie minunată pentru locuitorii Sibiului, în special pentru studenţi, de a se confunda cu teatrul timp de zece zile. Mulţimi de oameni s-au înghesuit la intrarea în săli, unde uşieri uimiţi încercau să lase să intre întâi oaspeţii oficiali şi participanţii, înainte să înceapă lupta pentru restul locurilor. Fiind destul de vagă, titulatura festivalului nu i-a mai satisfăcut pe organizatori.

Festivalul a dobândit continuitate, a ajuns să fie cunoscut din America până în Japonia, pentru a deveni mai târziu o instituţie cu o personalitate şi o structură din ce în ce mai bine definite. Dacă în anul 1993 au participat reprezentanţi din doar 2 ţări (Republica Moldova şi România), în 1994 – anul primei ediţii a Festivalului, declarată în mod oficial, numărul ţărilor participante a crescut la 8, iar la următoarele două ediţii au fost prezenţi la Sibiu invitaţi din 21, respectiv 24 de ţări. În 2000, la cea de-a VII-a ediţie, Festivalul atrage un număr record, cu participanţi din 54 de ţări. În 2005, la cea de-a XII-a ediţie au fost prezenţi 2000 de participanţi din 68 de ţări de pe întregul mapamond, pregătind agenda culturală pentru Programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană. Anul 2007 marchează o ediţie de excepţie a Festivalului ca recunoaştere a contribuţiei acestui eveniment la obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg şi Marea Regiune, reunind peste 2500 de invitaţi din 70 de ţări.

Un scurt istoric

Acum 20 de ani, un grup de iniţiativă condus de Constantin Chiriac, actor la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, s-a hotărât să-i redea oraşului strălucirea pierdută prin organizarea unui festival de teatru. A fost ajutat de personalităţi culturale române (Nicolae Manolescu, Marina Constantinescu, Cristina Dumitrescu), personalităţi ale lumii teatrale din România (Silviu Purcărete, Tompa Gábor, Victor Ioan Frunză) şi de peste hotare (Prof. Kenneth Campbell — Director Artistic al Festivalului de Teatru „Blue Ridge”, profesor la Universitatea Virginia Commonwealth, Richmond, S.U.A, Prof. Noel Witts – Director of Studies, Universitatea DeMontfort, Leicester, M.B., şi alţii). La prima ediţie din 1993 nu au fost fonduri suficiente pentru asigurarea cazării invitaţilor în hotelurile din Sibiu şi a mesei la restaurante. Era martie şi erau troiene de zăpadă. Pentru mulţi care nu văzuseră zăpadă decât în filme, România părea o ţară fascinantă. La prima ediţie, oaspeţii au purtat usturoi în buzunare, pentru a se proteja de vampiri. Totuşi, marile spectacole ale teatrului românesc şi ale teatrelor invitate din afara ţării au conferit Festivalului calitatea de eveniment remarcabil în peisajul cultural internaţional.

Din America până în Japonia

După 1989 (sfârşitul regimului comunist), teatrul a fost cenzurat financiar, ignorat de cele mai multe ori de o critică centralistă, evitat de cronicari ale căror publicaţii nu aveau bani pentru călătorii – se părea că teatrul de provincie era condamnat la izolare pentru totdeauna. Totuşi, Sibiul nu a dispărut de pe harta teatrală, reuşind chiar să îşi facă prezenţa din ce în ce mai cunoscută la scară europeană.

Astfel, în primăvara anului 1994, ambiţiosul „Festival de Teatru Tânăr Profesionist” avea să înceapă în prima sală de teatru construită cu 400 de ani în urmă în Europa Centrală. Cea de-a doua ediţie a Festivalului a fost structurată în patru secţiuni. Reacţia publicului – în majoritate tineri – a arătat cât de mult au nevoie Sibiul şi România de teatru bun. Festivalul de Teatru Tânăr Profesionist de la Sibiu a prilejuit vizionarea spectacolelor celor mai importante teatre din ţară. Toate spectacolele primului Festival de la Sibiu au fost gratuite, nu s-au vândut bilete. A fost o ocazie minunată pentru locuitorii Sibiului, în special pentru studenţi, de a se confunda cu teatrul timp de zece zile. Mulţimi de oameni s-au înghesuit la intrarea în săli, unde uşieri uimiţi încercau să lase să intre întâi oaspeţii oficiali şi participanţii, înainte să înceapă lupta pentru restul locurilor. Fiind destul de vagă, titulatura festivalului nu i-a mai satisfăcut pe organizatori.

Festivalul a dobândit continuitate, a ajuns să fie cunoscut din America până în Japonia, pentru a deveni mai târziu o instituţie cu o personalitate şi o structură din ce în ce mai bine definite. Dacă în anul 1993 au participat reprezentanţi din doar 2 ţări (Republica Moldova şi România), în 1994 – anul primei ediţii a Festivalului, declarată în mod oficial, numărul ţărilor participante a crescut la 8, iar la următoarele două ediţii au fost prezenţi la Sibiu invitaţi din 21, respectiv 24 de ţări. În 2000, la cea de-a VII-a ediţie, Festivalul atrage un număr record, cu participanţi din 54 de ţări. În 2005, la cea de-a XII-a ediţie au fost prezenţi 2000 de participanţi din 68 de ţări de pe întregul mapamond, pregătind agenda culturală pentru Programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană. Anul 2007 marchează o ediţie de excepţie a Festivalului ca recunoaştere a contribuţiei acestui eveniment la obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg şi Marea Regiune, reunind peste 2500 de invitaţi din 70 de ţări.

Temele festivalului

Anii 2008 – 2012 marchează o perioadă de maturitate a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu ca un loc de întâlnire al excelenţei în artele spectacolului. Odată cu implementarea sistemului online de ticketing, spectacolele prezentate la Sibiu se joacă cu toate biletele vândute în avans. Pentru prima dată în istoria unui festival din România, se inaugurează o secţiune de patrimoniu care valorifică cele mai reprezentative producţii din spaţiul românesc. Festivalul continuă planul de dezvoltare a unei pieţe de spectacol şi a dialogului creativ prin susţinerea teatrului independent, întâlnirea şcolilor şi academiilor de teatru şi relansarea Bursei de Spectacole de la Sibiu. Mai mult decât atât, Festivalul devine gazda unuia dintre cele mai mari târguri de carte din România (Sibiu BookFest) şi iniţiatorul unei platforme de arte vizuale susţinute de Dan Perjovschi.

Fiecare ediţie a Festivalului se desfăşoară sub genericul unor teme generoase în jurul cărora se face planificarea artistică:

1995 - Toleranţă

1996 - Violenţă

1997 - Identitate Culturală

1998 - Legături

1999 - Creativitate

2000 - Alternative

2001 - Provocări

2002 - Punţi

2003 - Mâine

2004 - Moşteniri

2005 - Semne

2006 - Împreună ?!

2007 - Next

2008 - Energii

2009 - Inovaţii

2010 - Întrebări

2011 - Comunităţi

2012 - Crize. Cultura face diferenţa

2013 - Dialog