Adevărul Live. Cum a evoluat cea mai mare bancă de stat din România şi ce planuri are în 2020

Cum a performat anul trecut CEC Bank, cea mai mare bancă de stat din România, cum plănuieşte să ajungă în top 5 şi cum ar ajuta-o listarea la bursă ne-a spus Bogdan Neacşu, CEO CEC Bank, la Adevărul Live.

Adevărul: CEC Bank a încheiat anul 2018 pe poziţia a 7-a în topul integral al băncilor în funcţie de active, cu o cotă de piaţă de 6,5%. Cum arată tabloul pentru anul 2019? 

Bogdan Neacşu: Şi 2019 s-a încheiat cu rezultate foarte bune. Estimăm un rezultat net – înainte să fie auditat – de aproximativ 400 milioane de lei. Dacă ne uităm la 2018, când rezultatul net a fost peste 350 milioane de lei, iată că vedem că banca are o capacitate semnificativă de a genera profit. În ultimii trei ani am generat aproape 900 milioane lei rezultate nete.

Rata de rentabilitate a capitalurilor (ROE) a fost de peste 10% în ultimii trei ani, care este o performanţă deosebită, aliniat la media jucătorilor mari din piaţă. Ne aşteptăm ca anul acesta ROE să se ducă la 12-13% ca medie, ceea ce înseamnă performanţă. Asta înseamnă că activitatea băncii a crescut semnificativ. Este în linie cu bugetele pe care ni le-am asumat.

Faţă de ţintele pe care vi le-aţi propus la începutul anului, cum sunt aceste rezultate?

Ne-am atins toate ţintele din buget, fără nicio excepţie. Sunt anumite capitole, precum creşterea de credite, unde chiar ne-am depăşit aşteptările bugetare. Lucrul ăsta îl proiectăm şi pe viitor. Jucăm în liga mare a clasamentului.

De unde a venit profitul de 400 de milioane lei?

Profitul de 400 de milioane lei a venit în primul rând din activitatea de creditare. Şi surpriza plăcută a acestui an a venit din activitatea operaţională a băncii, din relaţia de tranzacţionare şi de operare cu clienţii, unde avem creşteri semnificative. Veniturile operaţionale anul ăsta se duc unde la 1,2 miliarde lei, o creştere de aproximativ 15% faţă de anul trecut. Asta înseamnă că banca este preferată din ce în ce mai mult de clienţi în a desfăşura operaţiuni curente, operaţiuni de cont curent, operaţiuni valutare. 

Deci creditarea a fost motorul? Care a fost valoarea totală a creditelor acordate?

Cred că am ajuns la un sold de aproximativ 22 de miliarde lei, sold bilanţier. Creşterea în 2019 a fost aproximativ de 10%, peste media pieţei, de 6-7%. Creşterea cea mai semnificativă vine din creditele acordate persoanelor juridice, de 11-11,5%, iar zona de retail de 9-9,5%. Portofoliul de retail înseamnă cam 35% din total bilanţ, restul este acoperit de partea de persoane juridice şi mai sunt elemente precum titluri de stat.

Pe partea de depozite?

Avem depozite atrase de la persoane juridice şi populaţie cam de 20 de miliarde lei. Ne autofinanţăm la nivel bilanţier pentru că nu avem cum să atragem surse din alte părţi. Creşterile au fost cam de 9% faţă de anul anterior.

La nivel de strategie, cum vă diferenţiaţi la capitolul credite şi depozite faţă de băncile private?

În primul rând, prin reţeaua pe care o avem. CEC are cea mai mare reţea, cea mai bună acoperire din ţară. Apoi aş spune plaja de produse. Suntem destul de flexibili în momentul în care discutăm structuri de finanţare sau produse cu clienţii. Şi încercăm tot timpul să oferim aceste servicii cât mai repede posibil şi cât mai simplu faţă de cerinţa clientului.

CEC Bank are unul dintre cele mai mici salarii medii din piaţă, comparativ cu celelalte bănci. Care a fost nivelul mediu net în anul 2019?

Cam spre 3.800-4.000 lei.

Anul trecut, CEC a primit o majorare de capital. Mai precis, Comisia Europeană a aprobat o majorare cu 940 milioane lei (circa 200 milioane euro). Ce se întâmplă cu aceşti bani? la ce îi folosiţi?

Pentru creştere organică. În ultimii ani s-a intenţionat consolidarea capitalului românesc în sistemul bancar şi iată că se întâmplă acest deziderat. Aceşti bani se duc pentru dezvoltarea organică a băncii, practic pentru susţinerea finanţărilor către economia reală în ceea mai mare măsură. Şi, evident, o altă parte din bani se vor duce către tehnologie. Ştim că trebuie să recuperăm un gap tehnologic destul de important, vedem ce face piaţa. Softuri, în principiu, investiţii în procese bancare, pentru că ne dorim să oferim produse bancar în mod eficient, rapid şi sigur. Pe partea de creştere organică, mă refer la activitatea creditare. Cel puţin până în 2024 trebuie să creştem cam cu 20-25% în următorii patru ani (nu în fiecare an).

Cum aţi convins Comisia Europeană că aceşti bani nu reprezintă ajutor de stat, ţinând cont de faptul că sunteţi singura bancă de stat pentru care CE a aprobat un astfel de demers?

Suntem singura bancă din România şi printre puţinele din Europa care au reuşit să se califice pentru acest lucru. Argumentele au fost planurile de afaceri foarte bine făcute şi estimările pe care le-am făcut pentru perioada următoare, evident corelat şi cu nivelul de dezvoltare al economiei româneşti. Am oferit planuri serioase de afaceri pentru următoarea perioadă, în materie de dezvoltare a acestei bănci, fără să supraestimăm sau subestimăm realităţile. Apoi am ales câteva domenii cheie în care vrem să creştem activitatea băncii, mai ales în zona de creditare, cum sunt industria, antreprenoriatul şi să devii o bancă de utilitate publică şi în folosul comunităţilor locale.

Aţi spus în mai multe rânduri că CEC Bank ţinteşte top 5. Mai este valabil acest angajament?

Vrem ca la sfârşitul acestui mandat să ajungem la acel nivel. Cred că avem ingredientele necesare: capital, oameni, strategie foarte bine pusă la punct.

Totuşi aveţi în faţă două bănci foarte puternice: ING Bank şi Raiffeisen Bank. Cum vrei să luptaţi cu ele şi să le depăşiţi?

În primul rând să credităm economia, este foarte important să fim în rândul antreprenorilor şi în rândul cetăţenilor care vor să folosească CEC pe post de bancă principală.

Care ar fi orizontul de timp?

Următorii patru ani, aşa am stabilit şi în planurile de afaceri. Nu ne abatem de la acest lucru.

Cum vedeţi concurenţa de la EximBank, care tocmai a intrat în top 10 după ce a fuzionat cu Banca Românească?

Lucrăm într-un mediu concurenţial foarte puternic şi mă aştept ca acest nivel de competitivitate să se menţină. E foarte bine că a mai venit un jucător în această ligă şi posibil în perioada următoare să mai vină şi alţii. Acest clasament al top 10 mereu este volatil şi sunt convins că vom avea parte de competiţie tot timpul.

Anul trecut, întreg sistemul bancar a fost tulburat de celebra Ordonanţă 114. Cum a afectat CEC Bank?

Din punct de vedere financiar, încă nu am închis 2019, dar estimăm să plătim o taxă pe active bancare. Nu cred că va fi semnificativă. 

Unul dintre scopurile OUG 114 era de a reduce diferenţa dintre dobânzile la credite şi cele la depozite. Aţi reuşit să reduceţi marja?

Ne-am atins ţinta de creştere la nivelul portofoliului de creştere, deci prima condiţie cu siguranţă am făcut-o. Vizavi de marjă, nu cred că am redus-o suficient încât să fim scutiţi în totalitate de această taxă, dar vă asigur că aici s-au mai redus marjele.

În ultimele luni s-a înaintat puternic ideea ca CEC Bank să fie listată. Cum ar ajuta listarea CEC Bank?

E foarte greu să răspundem direct, poate să ajute, poate să nu ajute. Trebuie făcută o analiză destul de complexă vizavi de oportunitatea acestui demers, vizavi de paşii care trebuie făcuţi, vizavi de strategia pe care ţi-o propui ca acţionar vizavi de un astfel de demers. Cred că mai degrabă este apanajul acţionarului.

Deocamdată în primul rând cred că trebuie să ne aplecăm pe un studiu de oportunitate asupra acestui demers.

Nu credeţi că bursa ar ajuta CEC Bank, mai ales că recent România a fost promovată la statutul de ţară emergentă?

Cu siguranţă există avantaje. Bursa poate fi unul dintre elementele pozitive care pot să ajute în acest demers. Dar nu e doar acest lucru care trebuie să conteze. Şi Bursa mai are nevoie de dezvoltare, vedem că nu e chiar o bursă atât de lichidă. Dar cu siguranţă un jucător la o bursă este apreciat.

Statul consideraţi că ar câştiga din listare?

Depinde foarte mult de moment. Trebuie să ne uităm la exemplele trecute. La unele a câştigat, la unele nu a câştigat. Este foarte greu să spui dacă are de câştigat, cel puţin la acest moment.

Aţi primit indicii din partea Ministerului de Finanţe că există paşi concreţi către listare?

La acest moment nu, nu ştiu să existe aceşti paşi concreţi. Ei pot exista, până la urmă acţionarul este suveran vizavi de acest demers.

Ieri, ministrul Finanţelor a adresat câteva cuvinte mai dure la adresa CEC Bank. În primul rând a declarat că ar dori să schimbe guvernanţa, să fie o guvernanţă transparentă.

Din postura de acţionar, evident că îşi doreşte lucruri. Vizavi de guvernanţă, ştim că CEC în ultimii ani de zile mereu a fost supus unor astfel de idei. Cred că este foarte important să subliniem că este întotdeauna nevoie ca guvernanţa să fie la standardele cele mai înalte. Lucrăm totuşi în mediu concurenţial, puternic reglementat şi nu ne permitem să facem rabat de la calitatea celor care conduc o astfel de instituţie de credit. România a implementat toate normele UE vizavi de guvernanţă şi prudenţă bancară şi noi le-am transpus la rândul nostru. Avem aceste standarde în faţă, le aplicăm şi ne asigurăm să păstrăm acest trend. Nu o să facem niciodată rabat.

Totodată, domnul ministru a declarat că CEC Bank şi Eximbank nu sunt competitori reali în piaţă.

Bugetul s-a făcut cu succes până acum şi, dacă este să mă uit la toţi indicatorii, suntem în media pieţei sau la unii chiar un pic mai bine, media fiind influenţată de jucătorii mari, importanţi. Aş spune că suntem o bancă competitivă.

Ministrul s-a legat şi de faptul că CEC Bank că nu este un dealer primar şi a criticat conducerea CEC Bank că nu şi-a setat un obiectiv din acest lucru.

CEC Bank a fost dealer primar până în 2014. Noi încă de anul trecut am luat la studiat acest obiectiv şi o să venim cu o abordare în perioada următoare dacă este oportun sau dacă nu este oportun să devenim dealer primar.

CEC Bank plasează sume semnificative în partea de titluri de stat. La final de 2019 vorbim cam de 7,1 miliarde lei plasaţi în titluri de stat şi este o problemă şi cât de mult te expui în această zonă.

În presă au apărut informaţii că ministrul Finanţelor a cerut să vă reducă salariul. Care este motivul?

Motivul nu îl ştiu. Cei care au iniţiat acţiuni probabil ştiu cel mai bine care este motivul. Eu spun că suntem într-un mediu concurenţial şi întotdeauna ne propunem să aducem profesionişti în bancă. Profesioniştii în sistemul bancar au salarii semnificative. Atunci când îţi doreşti performanţă trebuie să plăteşti pentru asta.

Consideraţi că există presiuni din partea Ministerului de Finanţe să înlăture pe cineva de la CEC Bank?

Deocamdată nu pot să vorbesc de presiuni. Acum sigur că vor vorbi de la sine dacă sunt sau nu.

Aveţi multe produse pentru IMM-uri şi agricultori. Ce rezultate aveţi pe acest segment?

În zona de agricultură am crescut cu 15-18% anul acesta, iar strict pe IMM-uri cu 10-12%.

Vreţi să mai diversificaţi portofoliul aici?

Piaţa se adaptează, clienţii au solicitări diversificate. Evident că şi noi ne diversificăm după ce ne cere piaţa.

Există ceva la care vă gândiţi?

La momentul acesta ne gândim mai mult pe partea de digitalizare. Ne preocupă foarte mult înrolarea clienţilor de la distanţă, modul în care servim clienţii din afara ţării, pentru că şi ei sunt români şi mi se pare absolut firesc să îi atragem de partea noastră. Aici lucrăm destul de intens.

Suntem în era tehnologiei. Fiecare serviciu vine cu o aplicaţie. Au apărut fintech-urile bancare care permit transferul instant de bani, cursul de schimb avantajos?

Facem demersuri să fim o alternativă la aşa-zisul „curent Revolut”. Avem o platformă de mobile banking destul de performantă. Mai trebuie îmbunătăţită cu anumite opţiuni.

Am început încă de anul trecut proiecte consistente de a face tot felul de aplicaţii pentru a veni în întâmpinarea clienţilor.

Credit de pe telefonul mobil?

Urmează. Întâi vreau să rezolvăm problema înrolării clienţilor de la distanţă, e mult mai important. Dar sigur este următorul pas.