Afaceri cu creşterea gâştelor. La ce trebuie să fii atent dacă vrei să te aventurezi în acest domeniu

Creşterea gâştelor este o îndeletnicire veche, dar care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai profitabilă, datorită concurenţei reduse şi a cererii mari pentru produsele specifice. „Adevărul“ vă prezintă cum să câştigaţi din afaceri cu creşterea gâştelor.

Gâştele sunt cel mai uşor de crescut, ele fiind foarte rezistente la boli şi se adapteaza bine la mediu. Evident, le este mult mai bine la câmpie şi într-o zonă caldă, decât la munte sau în zonele de deal unde este mereu frig.

Potrivit site-ului IdeideAfaceri.manager.ro, gâştele produc în general 40-100 de ouă pe an, în funcţie de rasă, majoritatea primăvara. De asemenea, gâştele sunt păsările domestice care cresc cel mai repede, au cea mai lungă viaţă comercială şi cea mai mare greutate corporală. Iar sistemul lor digestiv le permite să se hranească şi să supravieţuiască numai cu consumul de iarba.

Trebuie menţionat că există rase diferite exploatate pentru carne, altele pentru ficat, astfel că atât investiţia iniţială, cât şi profitul diferă în funcţie de alegerea făcută.

Şi tot ce trebuie să aveţi ca să porniţi o afacere cu gâşte este un hambar şi un islaz unde să stea toată ziua, eventual cu un fir de apă sau un lac în vecinătate, pentru scăldat.

Afaceri cu creşterea gâştelor. Carnea şi ouăle, soluţia evidentă

Ca la orice altă pasăre de curte carnea şi ouăle înseamnă bani. Dar la gâşte există şi alte două surse de venit: ficatul şi puful. Un kilogram de ficat gras costă cât 10 kilograme de carne de pasare. Penajul este şi el valoros. 

La o fermă din Harman, judeţul Brasov, gâsca e la loc de cinste pentru Elena şi soţul său. Iniţial, afacerea a pornit în 2013 de la cinci găini, cumpărate din târg, pentru hrana copiilor. De atunci, familia a investit 6.000 de euro, iar câştigul este de 800 de euro pe lună. Curtea a devenit crescătorie de păsări, iar familia a mai închiriat un teren, a construit un lac artificial şi l-a populat cu gâşte şi raţe. Clienţii sunt majoritatea de pe Facebook şi îşi pot alege pasărea dorită, după fotografii. Iar cine prinde gustul păsării de ţară, rar se întoarce la cea din comerţ.

Afaceri cu creşterea gâştelor. Puful

Actriţa franceză Brigitte Bardot le cerea la finele anului trecut premierilor Ungariei şi Poloniei să interzică jumulirea raţelor şi gâştelor vii, în urma unui reportaj despre păsările care cad victime acestei „operaţiuni barbare“ în ferme din cele două ţări. Poate vă întrebaţi de ce apăruse necesitatea. Ei bine, aşa se „recoltează“ penele şi puful păsărilor în cauză. Iar aceste operaţiuni pot avea loc de 2-3-4 ori pe an, materia primă fiind folosită în special la realizarea de haine căptuşite cu puf pentru iarnă.

Afaceri cu creşterea gâştelor. Ficatul

Ficatul gâştelor şi raţelor este foarte apreciat ca delicatesă. Procesul de producţie al delicatesei cunoscute ca foie-gras este considerat, de foarte multă lume, ca fiind crud faţă de păsări. Raţele şi gâştele crescute pentru foie-gras sunt hrănite cu forţa, cu ajutorul unui tub de metal, de mai multe ori pe zi, astfel încât să se îngraşe cât mai repede. Foie-gras este de fapt „ficatul gras” al păsărilor astfel hrănite.

Site-ul Afacerilacheie.ro oferă un model de calcul în această privinţă. Astfel, la 200 de gâşte crescute pentru ficat, din rasa Toulouse şi rasa cenuşie Landes, fiecare gâscă va produce în medie 800 de frame de ficat. Cum un kilogram de ficat de gâscă se vinde la preţuri în jur de 70 de lei, pe an se poate ajunge la suma de 11.200 de lei. Iar la această sumă se pot adăuga banii obţinuţi din carne, ouă şi puf, plus cele din vânzarea bobocilor.

Un real avantaj al acestei afaceri cu creşterea gâştelor îl reprezintă posibilitatea abordării gradate a activităţii, plecând de la o fază experimentală de 20-50 de păsări pentru a acoperi nevoile familiale, trecând printr-o faz intermediară cu 100-150 de păsări ca activitate auxiliară, până la un nivel industrial de peste 10.000 de păsări. Astfel, capitalul iniţial poate varia între 1.000 de lei în cazul în care există deja spaţiul necesar şi 15.000 de euro pentru o fermă cu peste 10.000 gârâitoare, conform site-ului specializat Rentrop&Straton. 

La astfel de numere, însă, trebuie fie să vindeţi carnea către marii retaileri şi ficatul către companiile care produc pate de ficat, fie să porniţi o linie adiacentă proprie pentru realizarea şi ambalarea produselor.