ANALIZĂ Câte companii româneşti riscă să nu poată supravieţui crizei COVID-19

FOTO Shutterstock

După ce 2019 a fost cel mai bun an din istorie pentru mediul de business, o parte din companiile româneşti riscă acum să nu poată supravieţui crizei COVID-19.

Creşterea economică a României a continuat şi în anul 2019. Veniturile obţinute de toate companiile care şi-au depus situaţiile financiare au depăşit 1,6 mii de miliarde de lei, cu 10% mai mult comparativ cu anul 2018, arată un studiu Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale firmelor din România.

Companiile româneşti au avut, în 2019, o creştere cu peste 20% faţă de 2017 şi cu aproximativ 50% faţă de 2015 şi 2016.

Ultimul an în care am înregistrat o contracţie economică, vizibilă inclusiv prin scăderea veniturilor obţinute la nivel naţional, a fost 2009. Atunci, valoarea totală a veniturilor la nivel naţional a înregistrat o scădere de 10% faţă de anul precedent, 2008.

Aşadar, veniturile obţinute în anul 2019, la nivelul întregii economii, continuă trendul constant crescător început în anul 2010. Ne aflăm, deci, în cel de-al zecelea an consecutiv la finalul căruia raportăm creştere economică.

„Creşterea veniturilor obţinute de companiile româneşti se datorează mai multor factori, unora interni precum productivitatea muncii, calitatea managementului sau eficienţa marketingului, dar şi unora externi, creşterea cursului de schimb valutar şi inflaţia fiind cei mai relevanţi din acest punct de vedere”, explică Adrian Dragomir, business consultant şi co-fondator Termene.ro.

Profitul antreprenorilor a scăzut faţă de 2018

În 2019, antreprenorii români au avut un profit propriu de 5,46 lei, în medie, la fiecare 100 de lei încasaţi, cu 0,05 lei mai mic decât în anul 2018, când profitul era de 5,51 lei.

Cu toate acestea, profitabilitatea medie din ultimul exerciţiu financiar încheiat este net superioară celei din 2016, când profitul a fost de 4,47 lei la fiecare 100 de lei încasaţi, şi mai ales profitabilităţii medii din anul 2015, când profitul a fost de doar 3,35 lei.

„Pe lângă eficienţa cu care este condus un business, profitabilitatea cuantifică şi cât de mult costă un client rău-platnic. Astfel, dacă la fiecare 100 de lei facturaţi, 5,5 lei sunt ai antreprenorului, până când el încasează respectiva suma, este dator cu 94,5 lei, cât sunt costurile de producţie (furnizorii de energie sau materia primă, salariile angajaţilor sau costurile fixe de obţinere şi livrare a respectivului bun/serviciu/lucrare). Se observă, aşadar, că, în 2019, abia 18 facturi onorate pot acoperi datoriile cauzate de un client rău-platnic”, observă Adrian Dragomir, business consultant şi co-fondator Termene.ro.

Antreprenorii şi-au plătit mai repede datoriile

Durata medie de plată a datoriilor este timpul în care un antreprenor îşi onorează obligaţiile de plată, iar durata medie de recuperare a creanţelor este timpul în care speră să-şi încaseze facturile emise.

În anul 2019, antreprenorii şi-au plătit datoriile cu aproximativ 6 zile mai repede decât în 2018 şi în acelaşi număr de zile raportat la anul 2017 (cel mai bun an din acest punct de vedere). Creanţele, în schimb, şi le-au putut recupera cam în acelaşi interval de timp ca în anul 2018 (cel mai bun an din acest punct de vedere) şi cu 1-4 zile mai rapid comparativ cu anii anteriori.

Notă: În cazul duratei medii de plată a datoriilor, valorile sunt mai ridicate deoarece formula corectă ia în calcul doar datoriile pe termen scurt, pe când datele publice disponibile nu diferenţiază datoriile pe termen scurt de cele pe termen lung.

„Cursul pe care era înscrisă economia României era unul bun, principalii indicatori continuându-şi trendul ascendent. În contextul actual, este dificil de zis cât de mare va fi contracţia, dar cel puţin din punctul de vedere al stabilităţii, pandemia a lovit într-un moment în care mediul economic era destul de consolidat”, consideră Adrian Dragomir, business consultant şi co-fondator Termene.ro.

2020: Unde se va opri valul contracţiei economice?

Dacă în anii anteriori concluziile obţinute din analiza unui întreg exerciţiu financiar erau concludente şi puteau indica un trend cu un grad ridicat de acurateţe, la momentul de faţă situaţia macro-economică provocată de pandemia COVID-19 face ca orice estimare referitoare la contracţia economică să fie extrem de dificil de realizat. 

La nivel naţional, companiile afectate de pandemie au putut solicita Certificate de situaţie de urgenţă (C.S.U.) după cum urmează:

-        CSU Tip 1, pentru companii care şi-au întrerupt total sau parţial activitatea, ca urmare a deciziilor emise de către autorităţile competente în perioada stării de urgenţă

-        CSU Tip 2, pentru companii care şi-au diminuat încasările/veniturile în luna martie sau aprilie 2020 cu peste 25% raportat la media lunilor ianuarie şi februarie 2020.

Până la data de 15 septembrie (termenul limită pentru solicitarea certificatelor) au fost solicitate peste 60.000 de Certificate pentru situaţie de urgenţă, solicitanţii generând aproape o cincime din cifra de afaceri obţinută la nivel naţional în anul 2019.

Astfel, cel puţin o cincime din veniturile generate de companiile româneşti (319 miliarde lei obţinuţi în anul 2019) a fost puternic afectată de situaţia macro-economică din anul 2020 şi există riscul unor diminuări semnificative.

„Pe lângă firmele direct afectate de starea de urgenţă, ale căror venituri au scăzut direct, întregul mediu de afaceri a avut şi are în continuare de suferit, pe principiul pieselor de domino. Dacă unul din cinci clienţi de-ai mei îşi diminuează veniturile fie şi pentru o perioadă scurtă de timp, este o chestiune de timp până când şi eu, furnizorul, voi fi afectat indirect şi voi începe să întâmpine scăderi de activitate”, explică Adrian Dragomir, business consultant şi co-fondator Termene.ro.

Cine sunt solicitanţii C.S.U.?

Cele peste 60.000 de firme care au solicitat C.S.U. şi-au plătit datoriile la nivelul anului 2019 cu peste 50 de zile mai repede decât firmele care nu au solicitat certificat, dar, în acelaşi timp, şi-au recuperat creanţele cu aproximativ 26 de zile mai repede. Acest lucru indică faptul că măsurile luate pe perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă au afectat mai mult entităţile cu un comportament de plată mai corect şi mai puţin pe restul.

Din punctul de vedere al solvabilităţii, firmele care au solicitat un Certificat pentru situaţie de urgenţă au o solvabilitate cu peste 0,9 puncte mai mică decât cele care nu au solicitat acest document. Astfel, un solicitant de C.S.U. avea la finalul anului 2019 o solvabilitate de 1,44, pe când o firmă care nu a solicitat certificat (adică a fost mai puţin sau deloc afectată) avea, la finalul anului 2019, o solvabilitate de peste 2,3.

Cu cât mai mică este solvabilitatea, cu atât mai aproape este insolvenţa. Cu toate acestea, valorile înregistrate la finalul anului 2019 sunt unele ridicate, chiar şi în cazul celor care au solicitat C.S.U. existând toate premisele să poată depăşi cu bine actuala criză, este concluzia optimistă la care a ajuns”, afirmă Adrian Dragomir, business consultant şi co-fondator Termene.ro.