Cere doar jumătate din bani numai ca să îl lăsăm să fie neserios

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am cunoscut mulţi oameni care vor să lucreze cât mai puţin se poate. Mulţi, foarte mulţi. Şi e normal asta, e în firea lucrurilor. Unii dintre ei chiar şi-au făcut puţin lucratul unic scop în viaţă, şi îi înţeleg perfect. Uneori mă surprind invidiindu-i, chiar…

Dar acum câţiva ani am cunoscut pe unul mai deosebit. Aveam nevoie de nişte servicii mai aparte, o dată la câteva luni. Am întrebat în stânga şi în dreapta, şi un prieten mi-a făcut o recomandare.

  • Uite, eu lucrez cu T de aproape douăzeci de ani, e unul dintre cei mai buni din ţară. Tatăl lui era şi mai cunoscut în breaslă, a avut de unde învăţa. Şi e şi cel mai ieftin de pe piaţă, de departe, aproape la jumătate de preţ faţă de toţi ceilalţi?
  • La jumătate de preţ, zici? Şi e printre cei mai buni? Cum se poate aşa ceva? În cazul acesta, nu le-a luat celorlalţi din branşă toţi clienţii, şi pâinea de la gură, la urma urmei?
  • Nu, deloc, pentru că e o problemuţă la mijloc…
  • Hmmm, ce problemuţă?
  • Omu vrea să muncească puţin, şi ia comenzi doar cât să trăiască de pe o zi pe alta.
  • Oh, înţeleg, e normal asta, e în firea lucrurilor.
  • Nu e ce crezi tu, ci omu’ vrea să fie neserios…
  • E neserios… e normal şi asta, e în firea lucrurilor. Dar tot nu înţeleg legătura cu tarifele. De ce la ia la jumătate de preţ? Eu aş face taman pe dos, aş lua mai mult decât ceilalţi tocmai ca să mai împuţinez clienţii. Aş munci la jumătate, dar aş câştiga la fel ca ei.
  • Nu am zis că e neserios, ci că VREA să fie neserios!
  • ???
  • Da, şi fiind o persoană cinstită şi religioasă, ia mai puţini bani clienţilor tocmai ca să-i accepte asta, să-l lase să fie neserios. Şi să nu crezi că mai are alt job, că mai face şi altceva! Nu, aşa vrea el să trăiască, pur şi simplu…

Nu am înţeles din prima ce voia să spună, însă m-am lămurit repede. De câţiva ani lucrez şi eu cu el. Da, domnule Butunoiu, mâine vin. Nu a venit mâine, desigur. Nu a sunat, nici măcar nu a răspuns la telefon vreo trei zile. Luni e gata! Nu e gata nici luni, nici marţi, nici sâmbătă. Nici peste o săptămână. Şi eu şi el ştiam că nu va fi gata, dar nu ne-am supărat, pentru că nu ardea. Din când în când, chiar am nevoie să fie gata luni. Atunci chem pe altcineva şi scot câteva sute de lei mai mult din buzunar. Dar asta se întâmplă rar.

Ultima lucrare i-am dat-o anul trecut. Da, domnu’ Butunoiu, săptămâna viitoare, luni, e gata, vin eu şi v-o aduc, să pregătiţi banii. Au trecut opt luni de atunci. Îl sun, cam o dată la două săptămâni, şi aflu uşurat că luni e gata. Dar de o lună nu mai răspunde deloc la telefon, deşi îl sun aproape zilnic. Sper să nu fi păţit ceva, cu viruşii ăştia…

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite