China va investi 11 miliarde de dolari în România prin proiectul One Belt One Road

China plănuieşte să cheltuiască 124 miliarde de dolari cu proiectele de dezvoltare economică One Belt One Road în Asia, Africa şi Europa, cu accent pe infrastructura resurselor, nu mai puţin de 11 miliarde de dolari din această sumă urmând să fie investite în România în următorii cinci ani, conform unei prognoze.

Lideri politici şi din domeniul afacerilor s-au întâlnit recent la Bruxelles pentru a şasea ediţie anuală a Zilei Energiei Româneşti, organizate de Centrul Român al Energiei, în colaborare cu Parlamentul European şi cu sprijinul Reprezentanţei permanente a României pe lângă Uniunea Europeană. Desfăşurate pe parcursul a două zile, discuţiile au vizat sursele de energie regenerabilă şi combaterea sărăciei energetice.   

„Securitatea energetică înseamnă securitate economică, iar Marea Neagră este, cu bogatele sale surse energetice şi cu reţeaua interconectată de rafinării şi conducte, văzută în 2017, de companii şi investitori străini, tot mai mult ca o soluţie de salvare economică şi energetică pentru Europa. Casa KMG International este în România, dar afacerea noastră ajunge în şase state membre UE şi în zece naţiuni de la Marea Neagră. KMG International aduce securitate energetică în aprovizionarea părţilor interesate, publice şi private, din România şi din regiune, oferind noi proiecte legate de energie şi resurse care totalizează miliarde de dolari pentru partenerii noştri naţionali şi din industrie”, a declarat  Alexey Golovin, vicepreşedintele KazMunayGas International, în cadrul dezbaterilor.  

Corneliu Bodea, Preşedintele Centrului Român al Energiei, a precizat: „Este o ocazie importantă de a aduce împreună lideri din domeniul afacerilor şi al industriei, precum şi guvernanţi din Uniunea Europeană şi România şi nu numai, cu scopul de a aborda aspecte foarte presante cu care ne concentrăm în acest moment în Europa Centrală şi de Sud-Est. Uniunea Europeană are ţinte energetice clare, printre care creşterea eficienţei energetice, creşterea producţiei de energie la nivelul UE şi diversificarea rutelor şi a ţărilor furnizoare, completarea pieţei energetice interne şi construirea legăturilor de infrastructură care lipsesc. România şi Regiunea Europei Centrale şi de Sud-est joacă un rol uriaş în cooperarea regională, ceea ce poate ajuta la atingerea acestor ţinte şi suntem bucuroşi să putem aduce jucătorii cheie împreună pentru aceste discuţii.”

România se află la o răscruce de drumuri în ceea ce priveşte dezvoltarea. Ţara are şansa de a deţine controlul asupra viitorului său energetic şi economic, de a deveni un model pentru alte state europene care caută să îşi asigure noi fluxuri de capital şi randament energetic, în loc să depindă de Rusia.

Reţeaua China-Kazahstan-România

Regiunea Marea Neagră este deja depozitarul unei cantităţi enorme de resurse şi active datorită miliardelor de dolari care au fost investiţi, în special în rafinăriile de prelucrare a ţiţeiului şi în conducte în ultimul deceniu. Un exemplu din acest vast coridor energetic interconectat este conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), care transportă ţiţei din Kazahstan şi Rusia în Marea Neagră are potenţialul de a-şi dubla cantitatea la 67 milioane de tone pe an, din care aproape 90% provine din Kazahstan.

De asemenea, una dintre cele mai mari companii energetice private din China, CEFC, a fost de acord în 2016 să preia pachetul majoritar la KazMunayGas International (KMGI), tranzacţie care ar putea redefini situaţia resurselor în Regiunea Mării Negre. Rezultatul este un coridor ca lanţ de aprovizionare care leagă China de Kazahstan şi România, adăugând valoare cu fiecare milă de această rută.

Compania petrolieră naţională a Kazahstanului, care produce peste 22 milioane de tone în fiecare an, are un rol central din ce în ce mai solid în parteneriatele publice şi private tot mai numeroase din regiune, care ajută la alimentarea unei capacităţi energetice mai mari şi la o diversificare mai bogată. KMGI operează cea mai mare rafinărie din România, Petromidia, unde a investit în jur de 1,2 miliarde de dolari în noi tehnologii şi inovaţii, pe o perioadă de peste zece ani.

Asocierea a promis să injecteze miliarde în dezvoltarea de noi proiecte în România şi în regiune. Tranzacţia ar putea fi finalizată în această vară, fiind aşteptată aprobarea oficialilor de la Bucureşti şi a autorităţilor din domeniul concurenţei din alte câteva state. Reţeaua de interes comun faţă de România şi regiune este clară: China aduce fonduri noi, Kazahstan deţine resurse enorme, iar România deţine baza şi activele energetice.

Spre independenţa energetică

Tranzacţia CEFC-KMGI este cu atât mai importantă cu cât noul guvern de la Bucureşti şi-a afirmat angajamentul faţă de obiectivul independenţei energetice şi a promis să aloce noi fonduri de cheltuieli pentru proiecte de dezvoltare şi de protecţie socială. Cu nu mai mult de cinci ani în urmă, România depindea în mare măsură de petrolul rusesc pentru a-şi acoperi necesarul de energie, în vreme ce astăzi, mare parte din acesta, în jur de 62%, este asigurat de Kazahstan.

Cu toate acestea, rămâne întrebarea de unde vor proveni fondurile pentru aceste cheltuieli. Creşterea nu este suficient de rapidă pentru a reduce deficitul, care este tot mai mare, depăşind deja limitele bugetare ale UE. În plus, poziţia comercială a României a fost afectată de o serie de dispute juridice internaţionale recente în care  instanţele au pronunţat hotărâri împotriva sa.  

La întrebările investitorilor dacă statul este sau nu pregătit să pună securitatea energetică şi protecţia investitorului pe agenda economică naţională se adaugă două aspecte interconectate, respectiv abordarea ce va fi folosită pentru evaluarea performanţei noului guvern şi modul în care aceasta este percepută în afara ţării. Mai întâi, soluţionarea imediată a disputei legale dintre KMGI şi stat, din cauza căreia activele companiei sunt îngheţate de autorităţi din luna mai a anului trecut, cu încălcarea propriilor legi de proces echitabile ale României. În al doilea rând, implementarea memorandumului de înţelegere care include fondul comun de investiţii KMGI-Romania pentru proiecte de dezvoltare naţională. Aceste memorandum de înţelegere a fost semnat şi convenit cu statul în 2013 dar a fost amânat de atunci de 14 ori.

„KMGI este pregătită să încheie termenii cu guvernul pentru activarea proiectului, care, prin participare comună, ar putea genera proiecte energetice de până la un miliard de dolari pentru România”, susţine Alexey Golovin (foto).

Potrivit lui, România are puterea de a prelua controlul destinului său energetic şi de a deveni un catalizator pentru integrarea economică şi energetică la nivelul Uniunii Europene şi în regiune.

La eveniment au participat Victor Negrescu, europarlamentar, Luminita Odobescu (Reprezentant Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană) şi Mihnea Constantinescu (Ambasador, coordonator cu însărcinări speciale pentru securitatea energetică), Toma Petcu (Ministrul Energiei, România) şi Maros Sefkovic (vicepreşedinte al Comisiei Europene,  responsabil pentru Uniunea Energetică).