Cine pierde şi cine câştigă din isteria laptelui contaminat cu aflatoxină
0
Fermierii sunt forţaţi, la negocieri, să ieftinească laptele, procesatorii trebuie să aştepte până se calmează piaţa, consumatorii sunt derutaţi, iar la Ministerul Agriculturii şi la Autoritatea Sanitar-Veterinară cad capete.
După descoperirea, la începutul lunii martie, a aflatoxinei peste limitele admise în laptele colectat de la o fermă, pe piaţa de profil s-au reaprins conflicte mai vechi, dar s-au creat şi tensiuni noi din care, la prima vedere, nimeni nu pierde şi nimeni nu câştigă. Dar lucrurile nu stau tocmai aşa.
În fiecare primăvară, între crescătorii de bovine (producători de lapte) şi fabricile de lactate (procesatori) se renegociază preţurile de achiziţie, astfel că piaţa se tensionează într-un mod să-i spunem natural. Fermierii vor să scumpească laptele, procesatorii vor să-l cumpere mai ieftin şi fiecare dintre părţi apelează la diverse strategii pentru a-şi susţine interesele.
În 2013, scandalul aflatoxinei a picat cum nu se poate mai bine pentru procesatori, pentru că pe fondul acestei gălăgii le vine mult mai uşor să negocieze preţuri mai mici de achiziţie. Ca dovadă, în sudul ţării s-au cerut deja ieftiniri cu până la 30%, iar răspunsul fermierilor a venit prompt: au aruncat laptele pe câmp. Gestul vine ca reacţie adversă faţă de atitudinea procesatorilor de a nu oferi un preţ mai bun, dar şi ca protest faţă de incapacitatea autorităţilor de a gestiona lucrurile în aşa fel încât regulile pieţei să poată fi respectate.
O aşteptare inegală
E greu de stabilit dacă procesatorii sunt cei care au declanşat ori au pus umărul la aprinderea scandalului aflatoxinei sau ei doar profită de acest haos pentru a obţine lapte mai ieftin. Cert este că vânzările de lapte s-au redus la aproape jumătate, iar unii şefi din Ministerul Agriculturii riscă inclusiv anchete penale pentru că şi-au neglijat atribuţiile de serviciu. La fel de cert este şi că aflatoxina nu este periculoasă pentru om decât dacă ar fi consumată în cantităţi mult mai mari decât cele fireşti, dar asta s-a aflat târziu, după ce piaţa a fost bulversată.
Cine poate aştepta până se calmează piaţa? Fermierii nu, pentru că în una-două zile li se strică laptele din cisterne; procesatorii da, pentru că smântâna, iaurtul şi brânzeturile pot sta un timp mai îndelungat până să se vândă. Doar că în această perioadă, când e Postul Paştelui, laptele se vinde oricum mai greu decât în alte intervale din an.
Lupul, paznic la oi
Preşedintele interimar al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Vladimir Mănăstireanu, a anunţat ieri că 34 de unităţi verificate erau contaminate cu aflatoxină, iar pentru declanşarea isteriei sunt vinovaţi şapte şefi din cadrul Autorităţii.
Unul dintre aceştia ar fi eliberat spre vânzare o cantitate de lapte aflat sub sechestru tocmai din cauză lotul că era identificat ca având aflatoxină, şi acum „acel coleg are dosar penal“, a spus Mănăstireanu. El a refuzat, însă, să dezvăluie pe loc numele celor şapte şi cu atât mai puţin pe al celui cu dosar penal, dar a promis că va face curând publice numele lor.
Produsul şi scandalul
** 2005: gripa aviară. Piaţa cărnii de pasăre a fost grav afectată de isteria virusului H5N1;
** 2006-2008: pesta porcină. Carnea de porc românească trebuia să fie primită pe piaţa comunitară, odată cu aderarea României la UE, dar s-a constatat că pesta porcină este tratată în loc să fie sacrificate animalele bolnave, astfel că accesul porcului autohton în Europa a fost blocat;
** 2011: mierea cu antibiotice. Un scandal de proporţii regionale a izbucnit în Balcani după ce s-a spus, fără temei, că mierea produsă în România conţine antibiotice şi consumul acesteia ar da rezistenţă la medicamente;
** 2011: castraveţi cu ecoli. Castraveţii erau „contaminaţi“ cu un virus considerat periculos pentru consumul uman, astfel că piaţa acestor trufandale aproape că a sucombat chiar în perioada în care trebuia să ia avânt
** 2012: criza ouălor „stresate“. Rafturile de ouă ale magazinelor aproape că s-au golit pentru că la un moment dat s-au găsit marcaje de categorie superioară pe ouă de categorie medie (cifra 3 pe ouă care nu erau bio).
** 2013: curcanul îndopat cu antibiotice, carnea de cal pe post de vită, legumele şi fructele injectate sau stropite cu prea multe pesticide şi laptele contaminat cu aflatoxină ţin acum capul de afiş al pieţelor agroalimentare.
Ce este aflatoxina
Ciuperca microscopică Aspergilius Flavus Prize metabolizează o substanţă otrăvitoare numită aflatoxină. Pentru om, aceasta devine periculoasă dacă se depăşeşte un nanogram per kilogram-corp, a explicat dr. Gheorghe Mencinicopschi. El a arătat că aflatoxina se mai poate găsi şi în cerealele, arahidele sau cafeaua mucegăite.
Se încarcă comentariile...
