Afaceri

articolul anterior articolul urmator

CN a Uraniului trebuie să returneze României 13 milioane de euro

0
24 Feb 2020 17:20:47
Autor: Afrodita Cicovschi
Comisia Europeană a constatat că măsurile de sprijin acordate CNU nu sunt în conformitate cu normele UE
Comisia Europeană a constatat că măsurile de sprijin acordate CNU nu sunt în conformitate cu normele UE

Comisia Europeană a constatat că diferite măsuri de sprijin public acordate de România în favoarea Companiei Naţionale a Uraniului SA („CNU”) nu sunt în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor aflate în dificultate.

În consecinţă, România nu poate pune în aplicare măsurile de sprijin prevăzute în planul de restructurare. De asemenea, aceasta trebuie să recupereze un ajutor pentru salvare incompatibil în valoare de 13 milioane EUR, pe care CNU l-a primit în 2016, plus dobânda.
 
Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: „Un guvern poate sprijini o întreprindere aflată în dificultate financiară în cazul în care întreprinderea are un plan de restructurare solid care asigură restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, contribuie la costul restructurării sale, iar denaturările concurenţei sunt limitate. În cazul CNU, aceste condiţii nu erau îndeplinite. Prin urmare, România nu mai poate sprijini în continuare întreprinderea şi trebuie să recupereze, de asemenea, ajutorul deja acordat.
 
Această decizie va restabili situaţia concurenţială de pe piaţă şi va asigura faptul că CNU nu concurează neloial cu alţi operatori mai eficienţi. De asemenea, aceasta va împiedica CNU să menţină operaţiuni ineficiente generatoare de pierderi, care ar putea duce, în cele din urmă, la creşterea preţurilor la energia electrică şi la un cost mai mare pentru contribuabilii români.”
 
La 12 iunie 2017, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a CNU, care se confrunta cu dificultăţi financiare. Planul iniţial de restructurare includea un sprijin public pentru această întreprindere în valoare de 93 de milioane EUR (441 de milioane RON), sub formă de granturi, subvenţii, anulare a datoriilor şi conversie a creanţelor în acţiuni.
 
Planul de restructurare a urmat unui împrumut reprezentând ajutor pentru salvare de urgenţă în valoare de aproximativ 13 milioane EUR (62 de milioane RON) acordat pentru a menţine întreprinderea pe linia de plutire, pe care Comisia îl aprobase temporar la 30 septembrie 2016 şi care nu a fost rambursat în termen de 6 luni, după cum prevăd normele UE privind ajutoarele de stat.
 
Normele UE privind ajutoarele de stat îi permit unui stat să intervină în sprijinul unei întreprinderi aflate în dificultate financiară numai în condiţii specifice şi impun, în special, ca respectiva întreprindere să facă obiectul unui plan de restructurare solid, care să asigure restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costurile aferente restructurării sale şi ca denaturările concurenţei să fie limitate.
 
La 8 mai 2018, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă planul de restructurare iniţial era în conformitate cu aceste condiţii şi, prin urmare, cu normele UE privind ajutoarele de stat, în special cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvare şi restructurare.
 
În cursul investigaţiei, în august 2018 şi, respectiv, în aprilie 2019, România a prezentat Comisiei două planuri de restructurare modificate.
 
Ultimul plan de restructurare prezentat de România în aprilie 2019 prevedea un sprijin public total în valoare de aproximativ 38 de milioane EUR (178 de milioane RON). Această sumă includea diverse granturi acordate de stat, precum şi nerambursarea împrumutului pentru salvare în valoare de 13 milioane EUR (62 de milioane RON) acordat în 2016.
 
Investigaţia Comisiei a arătat că cel mai recent plan de restructurare, la fel ca cele anterioare, nu înlătura preocupările exprimate de Comisie în momentul în care aceasta a iniţiat investigaţia aprofundată în 2018. În special:
 
România nu a demonstrat suficient că planul ar garanta restabilirea viabilităţii pe termen lung a CNU fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat;
 
Niciun investitor privat (inclusiv băncile) nu sprijină planul şi nici nu contribuie la costurile de restructurare (nici prin investiţii de capital şi nici prin investiţii de tip credit). Acest lucru indică o lipsă de încredere din partea pieţei în viitorul CNU şi în planul de restructurare.
 
Contribuţia proprie a CNU la plan depinde de veniturile viitoare pe care întreprinderea le-ar genera pe baza unei noi legi privind monopolul, care îl obligă pe clientul său principal, Societatea Naţională Nuclearelectrica, producătoare de energie nucleară, să cumpere uraniu de la CNU. Prin urmare, veniturile rezultate nu ar fi obţinute în condiţiile pieţei.
 
În sfârşit, spre deosebire de alte cazuri de restructurare din sectorul energiei nucleare (a se vedea, de exemplu, aprobarea ajutorului de restructurare pentru Areva, Comisia a concluzionat că România nu a propus nicio măsură pentru a limita posibilele denaturări ale concurenţei.
 
Prin urmare, Comisia a concluzionat că planul de restructurare prezentat de România nu este în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În consecinţă, România nu poate pune în aplicare măsurile de ajutor prevăzute în plan, care includ granturi acordate de stat şi nerambursarea împrumutului pentru salvare din 2016.
 
În plus, Comisia a concluzionat că împrumutul pentru salvare din 2016, în valoare de aproximativ 13 milioane EUR (62 de milioane RON), plus dobânda, care a fost prelungit şi nu a fost rambursat după şase luni, este incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat şi trebuie să fie recuperat de România.
 
Recuperare
 
Normele UE privind ajutoarele de stat impun, ca o chestiune de principiu, recuperarea fără întârziere a ajutoarelor de stat incompatibile, pentru a se elimina denaturarea concurenţei create de ajutor. Normele UE privind ajutoarele de stat nu prevăd aplicarea de amenzi, iar recuperarea nu are drept scop penalizarea întreprinderii în cauză, ci pur şi simplu restabilirea egalităţii de tratament cu alte întreprinderi.
 
În cazul în care CNU nu este în măsură să restituie ajutorul, aceasta ar trebui, în principiu, să îşi înceteze activităţile economice şi să fie în cele din urmă lichidată, activele sale productive urmând a fi dobândite de alte societăţi.
 
CNU gestionează mine de uraniu şi o unitate de prelucrare pentru furnizarea de compuşi pentru combustibil nuclear pentru producţia de energie electrică şi pentru rezerva naţională strategică.
 
Prin urmare, activităţile sale sunt reglementate de Tratatul Euratom, printre altele, în ceea ce priveşte cerinţele de siguranţă pentru comercializarea compuşilor de uraniu şi prelucrarea acestora. În consecinţă, în cadrul unei posibile lichidări a CNU, pentru a asigura faptul că activele CNU sunt transferate către alte companii şi gestionate de acestea în condiţii de siguranţă, România poate lua orice măsuri adecvate şi proporţionale pentru a garanta siguranţa extracţiei de uraniu, inclusiv închiderea minelor în condiţii de siguranţă, şi a prelucrării combustibilului nuclear.
 
CNU este o întreprindere românească deţinută în totalitate de stat, care îşi desfăşoară activitatea în sectorul exploatării minelor de uraniu din România şi al producţiei de materii prime transformate în combustibil pentru centrale nucleare. CNU extrage minereu de uraniu, îl prelucrează pentru a obţine octoxid de uraniu (U3O8) şi, după rafinarea acestuia, îl transformă în dioxid de uraniu (UO2). CNU are aproximativ 770 de angajaţi şi două sedii operaţionale: o mină de uraniu, aflată în Crucea-Botuşana (situată în judeţul Suceava, regiunea de nord-est) şi o instalaţie de prelucrare-rafinare situată în Feldioara (judeţul Braşov, regiunea centrală).
 
CNU s-a aflat în dificultate financiară după pierderea principalului său client, Societatea Naţională Nuclearelectrica, o întreprindere producătoare de energie nucleară. Întrucât CNU a îndeplinit condiţiile pentru procedurile de insolvenţă în temeiul legislaţiei române, aceasta era, în principiu, eligibilă pentru ajutoarele pentru salvare şi restructurare menite să împiedice ieşirea sa de pe piaţă.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii