EXCLUSIV Între management deficitar şi interese politice. Complexul Energetic Hunedoara, aproape de colaps

Situaţia Complexului Energetic Hunedoara a ajuns critică. Managementul a raportat profit, în ianuarie, pentru prima dată de la înfiinţarea companiei, însă specialişti consultaţi de „Adevărul” arată că situaţia nu este la fel de roz precum este prezentată. Între timp, complexul se chinuie să intre în insolvenţă, cu toate că există puţine şanse ca procedura să îl mai salveze, iar taberele politice încearcă să îşi numească oamenii în conducere.

Luna ianuarie 2017 este singura din existenţa Complexului Energetic Hunedoara, înfiinţat în anul 2012, în care societatea a raportat profit. Cel puţin aşa arată datele prezentate în martie de directorul general la acea vreme, Mihael Melczer. Potrivit lui, ianuarie a adus venituri de 84,2 milioane de lei, în timp ce cheltuielile au fost de 68,3 milioane de lei. A rezultat astfel un profit de 15,8 milioane de lei.

Melczer susţinea, în martie, că la baza acestui rezultat au stat mai mulţi factori, printre care preţurile bune pe piaţa de energie, adoptarea unei scheme de funcţionare care a maximizat veniturile, realizarea producţiei de huilă necesare şi menţinerea în funcţionare a grupurilor energetice, arată publicaţia locală Cronica Văii Jiului.

Noroc cu piaţa favorabilă

Specialişti consultanţi de „Adevărul“, care au analizat atât situaţia economică pe primele trei luni din 2017, cât şi managementul din perioada noiembrie 2016 – aprilie 2017 al CEH, asigurat de Mihael Melczer, arată însă că profitul a fost strict conjunctural, iar activitatea managerială a fost deficitară.

Ei spun că pe perioada trimestrului I 2017, producţia vândută pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) a fost mai mică cu aproximativ 57% faţă de cea realizată în aceeaşi perioadă a anului 2016, în condiţiile unui preţ de vânzare mai mare cu aproximativ 283 lei/MWh, în trimestrul I 2017.

În aceste condiţii, potrivit lor, profitul realizat de societate exclusiv în prima lună a trimestrului I din anul 2017 a avut un caracter conjunctural, determinat strict de creşterea preţului MW-ului care a atins un record nemaiîntâlnit pe piaţa de energie din România ultimilor ani.

Cresc costurile de producţie a energiei

Mai mult, costurile nu au fost corectate cu veniturile, crescând şi costul de producţie al unui MWh. În primul trimestru al anului 2017, costul unitar pe MWh produs a fost de 434,6 lei faţă de 395,23 lei, anul trecut, ceea ce relevă o majorare de aproximativ 10%. Acelaşi trend a fost înregistrat şi în ceea ce priveşte costul  unitar pe energia termică vândută, unde pe trimestrul I 2017 costul unitar a fost de 525,21 lei/Gcal, faţă de 496,03 lei/Gcal în trimestrul I 2016, creşterea fiind de 6%.

Extracţia de cărbune se scumpeşte

Specialiştii mai arată că au fost ignorate reducerea costurilor şi creşterea economică şi în activitatea minieră, unde a crescut costul extracţiei de cărbune. În trimestrul I 2017, costul unitar realizat la extracţia de cărbune a fost de 120,28 lei/Gcal, faţă de 111,06  lei/Gcal înregistrat  în trimestrul I 2016, creşterea fiind de 8%.

Chinul insolvenţei

Datorită faptului că se confruntă cu probleme financiare majore, având datorii totale de 1,5 miliarde de lei, conducerea CEH a solicitat în mai multe rânduri intrarea companiei în insolvenţă, argumentând că această procedură este singura soluţie pentru evitarea falimentului societăţii.

Cu toate acestea, strategia de comunicare a managementului, în ultimele şase luni, nu a fost adecvată pentru transmiterea unui mesaj prudent legat de funcţionarea societăţii, fapt care a compromis şansele intrării în insolvenţă. Mesaje de genul „înregistrat profit”, „încasat bani” nu au creat o imagine reală a stării societăţii, mai arată specialiştii consultaţi de „Adevărul”.

Totodată, potrivit acestora, compania nu a fost prezentat un plan de management adecvat condiţiilor de funcţionare a societăţii după ieşirea din insolvenţă, deşi au fost antamate discuţii pentru accesarea unui ajutor de stat de tip SIEG şi a existenţei unei decizii a Comisiei Europene pentru un ajutor de stat în vederea închiderii unor mine necompetitive. 

„Indecizia şi chiar contestarea deciziei privind accesarea ajutorului de stat (mesaj de renunţare la închiderea Exploatarea Minieră Lonea) a condus la întârzierea obţinerii finanţării activităţii miniere, fapt ce a obligat la folosirea veniturilor provenite din activitatea energetică pentru zona minieră”, adaugă specialiştii.

Plăţi preferenţiale

Totodată, CEH a efectuat plăţi preferenţiale către anumite firme fără a exista o corelare cu necesităţile economice ale firmei. Una dintre acestea vizează o firmă de pază, Compact Security.

Un document publicat de CEH, sub obligaţia raportării contractelor de servicii mai mari de 100.000 de euro, arată că societatea a contractat la finalul anului 2016 servicii de pază, de la o altă companie, în valoare de 830.606 lei, numai pentru sediul sucursalei miniere Prestserv.

Alte firme beneficiare de plăţi prioritare efectuate în perioada martie - aprilie 2017 sunt Unio Satu Mare (firmă construcţii utilaj minier), Ginard SRL (firmă echipament minier, profile laminate) şi Gamiatricos  (firmă echipament minier, profile laminate)

Angajări neaprobate

De asemenea, Hotel Onix, activ aflat în proprietatea CEH şi punct de lucru al sucursalei Prestserv, a înregistrat nereguli. Deşi se ceruse Consiliului de Administraţie şi se obţinuse avizul favorabil pentru închirierea acestui obiectiv, au fost angajate în cadrul CEH 35 de persoane, fără respectarea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă, fără informarea Consiliului de Administraţie şi fără ocuparea posturilor prin concurs, 5 dintre acestea ocupând posturi la Hotel Onix.

Asta în condiţiile în care pentru un număr de 100 de persoane care urmau să fie angajate la Exploatarea Minieră Vulcan în activitate de subteran s-a făcut informare către Consiliul de Administraţie şi s-a organizat concurs, la care s-au prezentat 129 de persoane, 69 au fost angajate, iar 25 fiind admişi în aşteptare, deşi în toată această perioadă s-au făcut alte angajări fără concurs şi fără o analiză prealabilă a necesităţii ocupării posturilor respective.

Ignoră singurul client din Valea Jiului

Specialiştii mai arată că nu a existat o preocupare din partea CEH de a răspunde solicitării consiliului local din Petroşani, singurul beneficiar de agent termic din Valea Jiului, referitor la perspectiva furnizării agentului termic pentru iarna 2017-2018.

Mai mult, compania a constituit depozite bancare pentru investiţii în condiţiile în care nu a achiziţionat certificatele de CO2, societatea urmând a fi penalizată cu 100 euro/certificat neachiziţionat în condiţiile unui preţ mediu/certificat de 4 - 5 euro.

Sindicaliştii sunt mulţumiţi

Sindicaliştii apreciază însă activitatea managementului din ultimele şase luni, sub mandatul lui Melczer. Darius Câmpean, liderul Sindicatului „Muntele”, a declarat pentru „Adevărul” că din punct de vedere al instituţiei pe care o reprezintă sindicatul a avut o colaborare corectă cu fostul director general. „Dânsul a decis să plătească toate drepturile pe care nu le acordase în perioada decembrie-februarie, după acea perioadă pe care CEH a avut-o mai bună. A decis să plătească toate drepturile din urmă. Deci noi astăzi suntem cu contractul colectiv la zi şi din punct de vedere sindicat-administraţie, relaţia a fost una corectă”, ne-a spus Câmpean.

El nu crede că CEH a avut pierderi pe primele trei luni, deşi per ansamblu spune că situaţia este foarte gravă. 

„În lunile ianuarie-februarie-martie, având în vedere condiţiile meteorologice şi problemele sistemului energetic naţional, complexul energetic a mers bine. Însă problemele noastre vin din urmă”, ne-a mai declarat Câmpean.

Istoria conducerii

Conducerea Complexului Energetic a fost preluată la începutul lunii mai de Viorel Stancu, după ce mandatul lui Mihael Melczer a încetat. Însă atât Melczer, cât şi Stancu au un istoric în companie, iar sursele din piaţă spun că Melczer va rămâne în continuare în CEH.

** Viorel Stancu a deţinut pentru prima dată la conducerea CEH, ca director interimar, în iulie-septembrie 2015, după ce fostul director Constantin Jujan a demisionat din funcţie, pentru că statul nu a acordat la timp ajutorul de salvare. Atunci, Mihael Melczer a fost consilier al lui Viorel Stancu, începând cu 1 august 2015.

** Lui Stancu i-a luat locul Emil Floruţ, care a fost însă revocat la finele lunii decembrie 2015 pentru că nu a realizat un plan de management. Ulterior, Stancu a preluat din nou conducerea CEH, din decembrie 2015 până în februarie 2016, el fiind cel care a introdus prima cerere de insolvenţă a CEH.  A demisionat în 24 februarie 2016, după ce câteva sute de mineri s-au blocat în subteran la mina Lonea, ulterior alăturându-se protestului alte câteva sute de la Vulcan. Minerii erau nemulţumiţi de lipsa măsurilor de reorganizare a companiei, după ce aceasta a intrat în luna ianuarie în insolvenţă.

** Cosmin Lucian Chiuzan, directorul Exploatării Miniere Vulcan, a fost numit în locul lui Viorel Stancu în 24 februarie 2016. Ulterior, Chiuzan a anunţat că nu mai doreşte să ocupe această funcţie.

** Astfel, Mihael Melczer a fost numit director general pe 1 noiembrie 2016, iar mandatul său a început pe 2 noiembrie 2016. Tot atunci, au fost numiţi directori generali adjuncţi Petre Nica şi Horea Aurel Alexandru Giurgiu. „Pe fiecare dintre cei nominalizaţi mai sus îi recomandă o bogată experienţă profesională, competenţele dobândite fiind cele care au stat la baza însărcinării lor cu misiunea de a se implica în realizarea proiectului de salvare a părţii viabile din cadrul Societăţii Complexul Energetic Hunedoara S.A., motiv pentru care beneficiază de susţinere şi încredere atât din partea administratorilor judiciar şi special ai societăţii, cât şi a Ministerului Energiei”, se arăta atunci într-un comunicat al CEH.

** La începutul lunii mai 2017, însă, Consiliul de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara a decis să nu mai prelungească mandatul de director de şase luni al lui Mihael Melczer.

** Astfel că a fost renumit Viorel Stancu, în data de 2 mai 2017, el începând mandatul în data de 3 mai.

În ceea ce priveşte un alt post pentru Melczer în cadrul CEH, şansele par favorabile. „Domnului Melczer i s-a terminat mandatul. În acest moment, când se pune problema restructurării din zona minieră a CEH (trecerea minelor Lonea şi Lupeni pe program de închidere – n.red.), am considerat că ar fi mai bine să avem un director cu o aplecare mai mare spre domeniul minier. Nu intru în discuţii legate de politică. Am votat ca administrator, nu ca om politic”, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al CEH, Ioan Stamin Purcaru, pentru „Glasul Hunedoarei”. El a mai spus: „Cred în suportul pe care domnul Melczer poate sã îl asigure în continuare. Lucrurile sunt dinamice, azi eşti, mâine poţi să fii din nou”.

 „Nu ştiu ce post va ocupa domnul Melczer. Va trebui să discute cu directorul general pentru că după schimbare, posturile de la director general în jos sunt atributul directorului general şi nu vreau să intru în atribuţiile directorului general”, a continuat Stamin Purcaru.

Mutări politice

În şedinţa consiliului de administraţie din data de 2 mai, membrii CA au decis încheierea mandatului lui Mihael Melczer în funcţia de director general şi numirea în această poziţie a lui Vasile Stancu. 

Şi, deşi portofoliul Ministerului Energiei este deţinut de ALDE, Vasile Stancu, noul director general, este susţinut de PSD. Motiv pentru care s-ar dori deja înlocuirea lui Stancu şi readucerea CEH în mâinile ALDE, prin renumirea lui Mihael Melczer. 

Cei care fac parte din noul consiliu de administraţie al CEH, ales în luna martie, sunt Ioan Stamin Purcaru, Aurelian Ghimpău, Simion Mariş, Gabriela Pîciu şi Ringo Dămureanu, care i-a luat locul lui Ion Albu, preşedintele executiv al Confederaţiei Sindicale „Meridian”, care a decedat la finalul lunii martie.

Cât de aproape este sfârşitul

Conducerea CEH a solicitat intrarea companiei în insolvenţă în mai multe rânduri.

Producătorul de energie intrase în insolvenţă în perioada 7 ianuarie – 3 mai 2016, însă instanţa a decis ieşirea companiei din reorganizare judiciară, în urma unor contestaţii.

Ulterior, în data de 23 iunie 2016, Tribunalul a hotărât reintrarea în insolvenţă a CEH, dar compania a ieşit din nou din procedură în 8 noiembrie 2016.

Pe 7 februarie 2017, Tribunalul Hunedoara a respins o cerere de intrare în insolvenţă înaintată instanţei de administraţia CEH şi mai mulţi creditori. Tot atunci, instanţa a dispus ca solicitările creditorilor să fie judecate separat.

Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Alba Iulia a amânat un dosar în care se judecă insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara. Noul termen avansat de instanţă este 11 mai.

Complexul Energetic Hunedoara este controlat integral de statul român, prin Ministerul Energiei, şi este cel mai mare agent economic din Valea Jiului şi din judeţul Hunedoara, fiind totodată singura societate care furnizeză agent termic în municipiul Deva şi în oraşele din Valea Jiului. Complexul asigură circa 5% din producţia de energie electrică a României şi avea aproximativ 6.300 de angajaţi în momentul intrării în insolvenţă, la minele de huilă Lonea, Lupeni, Livezeni şi Vulcan, precum şi la termocentralele Mintia şi Paroşeni.

În prezent, în cadrul CEH lucrează peste 5.300 de angajaţi, la termocentralele Mintia şi Paroşeni, dar şi la minele de huilă Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan.

Planul Ministerului Energiei pentru această companie include păstrarea a două mine, Livezeni şi Vulcan, alături de câte un grup din centralele Paroşeni şi Mintia, care să totalizeze 400 de MW. Celelalte două mine, Lonea şi Lupeni, vor fi închise, fiind considerate neviabile. 

Guvernul a decis, la finalul lunii aprilie, să acorde un ajutor de stat Complexului Energetic Hunedoara pentru a facilita închiderea minelor de la Lonea şi Lupeni, în cuantum de 198.830.000 lei. Suma se acordă pentru anul 2017, în conformitate cu măsurile de sprijin pentru perioada 2016-2024 şi a fost autorizată de către Comisia Europeană.