EXCLUSIV Nuclearelectrica are „abonament” de lux la Apele Române

Producătorul de energie Nuclearelectrica plăteşte anual către Apele Române sume de peste 70 de milioane de lei, cu titlu de „abonament”, pentru folosirea apei în procesul de răcire, în condiţiile în care profitul net al companiei de stat a fost anul trecut de două ori mai mic, respectiv 34,4 milioane de lei.

Un prim contract este în valoare de 60,6 milioane de lei fără TVA, în vreme ce alţi 10,5 milioane de lei sunt achitaţi pentru primirea apelor uzate în „resursă”, adică în Dunăre, potrivit prospectului de listare a 10% din companie la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). 

Cauză a insolvenţei Hidroelectrica

Informaţia vine în contextul în care preţul mare al apei a fost indicat drept cauză a insolvenţei Hidroelectrica în raportul administratorului judiciar Euro Insol. 

Administraţia Naţională Apele Române a fost înscrisă atunci în tabelul creditorilor cu 309 milioane de lei, bani pe care care Hidroelectrica trebuie să îi plătească în continuare. Problema principală cu apa o constituie creşterea de patru ori a tarifelor percepute. Aceastea au fost aprobate în decembrie 2010, printr-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul premier Emil Boc şi contrasemnată de Laszlo Borbely, ministrul Mediului de atunci, şi de Gheorghe Ialomiţianu, ministrul Finanţelor din acea vreme. „Preţul a crescut de patru ori în 2010 de la 0,26 lei pe 1.000 metri cubi la 1,1 lei“, declara în primăvară Remus Borza, pe când era administrator judiciar al Hidroelectrica.

Povestea apei

În nota de fundamentare a proiectului din 2010 se argumenta că în anul 2008 s-au asigurat doar 38% din veniturile necesare întreţinerii în stare de siguranţă a Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, respectiv doar 324 de milioane de lei. Deficitul rezultat s-a ridicat la 517 milioane de lei. De asemenea, se mai afirmă că producătorii de energie hidro, termo şi nucleară contribuie doar cu 30% din bugetul Apelor Române „fiind necesară o corecţie a acestei ponderi, prin intermediul cuantumului tarifelor”.

Dar după ce s-a făcut majorarea, companiile energetice au început să constate pe pielea lor cealaltă faţă a monedei: creşterea costurilor. Mai întâi de toate s-au plâns firmele care aveau proiecte de construire a unor microhidrocentrale, care, la noile tarife, nu mai erau rentabile. Ulterior, în 2011 şi 2012, au venit doi ani de secetă care au afectat puternic finanţele companiei. 

Anomalii şi acuzaţii

Dacă în perioada de secetă costul producţiei unui MWh a crescut vertiginos din cauza lipsei apei, acum câteva luni compania a constatat o altă anomalie: în timpul viiturilor de primăvară, când la Porţile de Fier II se înregistrau debite de peste 8.000 de metri cubi pe secundă, Hidroelectrica înregistra pierderi, când, în mod normal, la debite mari trebuie să producă energie. Guvernul a promis în mai multe rânduri către Hidroelectrica remedierea situaţiei, dar până acum acest lucru nu s-a întâmplat.

Şi Complexul Energetic Oltenia înregistrează aceeaşi problemă, cu apa de răcire din Jiu. În luna martie, acesta a beneficiat de o reducere la jumătate a tarifelor, la solicitarea sa. De asemenea, anul trecut se ajunsese la situaţia paradoxală în care Complexul Oltenia acuza Hidroelectrica de faptul că nu dă drumul la baraje şi astfel apa de răcire ajungea în termocentrale la 20-28 de grade, în condiţiile în care avea nevoie de apă cu temperatura de 15 grade. Sursa de apă rece e importantă deoarece afectează funcţionarea turbinelor şi poate duce la pierderea sarcinii.

Preţul apei este un subiect controversat. Rodin Traicu, membru în Comisia de Industrii din Camera Deputaţilor, acuza  în luna iulie a acestui an că banii sunt folosiţi de către Apele Române pentru achiziţia de maşini şi construcţia de sedii. El a coordonat anul trecut sectorul energetic din funcţia de secretar de stat în ministerul Economiei anul trecut.

Ce spune instituţia

În contrapartită, în data de 9 august, Apele Române au dat un comunicat în care se precizează că are în curs de execuţie 252 de obiective de investiţii, din care 210 finanţate de la bugetul de stat. Până la finele anului vor fi terminate 40 de obiective din cele finanţate de la buget, plus alte patru prin credite.

La nivelul anului trecut, 310 obiective de investiţii au fost în diferite stadii de execuţie, dintre acestea fiind finalizate un număr de 50 de obiective de investiţii, în valoare de 596 milioane de lei. Acestea reprezintă punerea în funcţiune a 186,392 kilometri de regularizări şi reprofilări de albie; 91,218 kilometri de apărări şi consolidări de mal; 83,6 kilometri de diguri şi refacere de diguri. Totodată, au fost recepţionate trei acumulări nepermanente, precum acumularea Ginta pe Crişul Negru, şi una permanentă, pe râul Barcău cu o capacitate de 15 milioane de metri cubi de apă. În ultimii ani, cele mai multe obiective de investiţii au fost finalizate în bazinele Siret (62 de obiective), Someş-Tisa (51 de obiective), Banat (39 de obiective), Olt (35 de obiective) şi Prut-Bârlad (33 de obiective de investiţii). Prioritizarea acestora s-a realizat pe baza inundaţiilor din anii 2005, 2006, 2008 şi 2010.

ANAR are în administrare infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor. Acesta este format din: 78.905 kilometri cursuri de apă, 270 lacuri de acumulare, 7.000 km de diguri pentru apărarea localităţilor, 4.983 km de regularizări de râuri, 1.140 kilometri de apărări de maluri, 157 canale de aducţiune cu o lungime totală de 640 km, 49 de prize de apă, 178 de lucrări hidrotehnice, 295.000 de hectare de suprafaţă de teren cu ape şi 122 lacuri naturale.

Nuclearelectrica, în curs de listare

Nuclearelectrica se află în proces de listare la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), statul dorind să obţină între 300 şi 350 milioane de lei pe 10% din acţiuni. Oferta va începe luni, 9 septembrie şi se va derula până pe 20 septembrie.

Listarea sa a fost amânată de mai multe ori în ultimii ani. Guvernul a inclus listarea Nuclearelectrica şi a majorităţii companiilor de stat în scrisorile de intenţie agreate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) încă din 2011. Ultima oară, listarea se fusese programată pentru luna iulie a acestui an, însă un proces cu sindicaliştii şi faptul că luna august este mai slabă ca activitate printre investitori au deraiat din nou procesul. 

Înainte de listarea la Bursă, Nuclearelectrica emite acţiuni noi, pentru majorarea capitalului cu 11,077%, din care 10% vor fi vândute la bursă, iar 1,077% vor putea fi cumpărate de Fondul Proprietatea, în baza dreptului de preferinţă.

În acest moment, cel mai mare pericol pentru listarea Nuclearelectrica îl constituie un atac declanşat de SUA asupra Siriei, ceea ce va reduce apetitul investitorilor.